Când ne gândim la vecinii noştri morţi, mari ori mici, ne mândrim într-ascuns - ca şi cum noi, prin puterea şi însuşirile noastre, am rămas în viaţă; ca şi cum aceia au căzut şi s-au surpat fiind mai slabi şi mai răi decât noi. O astfel de părere este foarte păgubitoare pentru buna-sporire a sufletului nostru. Mult mai bine este să gândim că aceia, ca nişte elevi buni, au sfârşit mai devreme această şcoală a vieţii, iar noi, ca nişte elevi slabi, am fost lăsaţi să mai învăţăm, până ce ştim bine lecţia.
Sfântul Nicolae Velimirovici - Gânduri despre bine şi rău
De aprinzi toate virtuţile din tine precum lumânările cele mari, bine vei face, dar de vei păstra iubirea de slavă deşartă, aceasta degrabă va stinge toate lumânările aprinse, ca un vânt puternic. Poate că vei aprinde din nou lumânările, dar vântul le va stinge din nou. De aceea, opreşte mai întâi vântul!
Sfântul Nicolae Velimirovici - Gânduri despre bine şi rău
Ştirile zilei: Oamenii l-au ucis pe Ţar în Rusia, ca să le fie mai bine. Oamenii l-au ucis pe preşedinte în Polonia, ca să le fie mai bine. Oamenii au ucis şase miniştri în Grecia, ca să le fie mai bine. Medicina s-a dezvoltat puţin, în ultimele veacuri, faţă de chirurgie. Şi chirurgia politică a întrecut cu mult medicina politică. Se crede în amputare, însă amputarea se face fără socoteală, iar sângele se
scurge din restul trupului şi nu poate fi oprit. În acest caz, ca şi îndeobşte în toate cazurile, toţi ucigaşii s-au înşelat în socoteala lor. Cei ucişi joacă pe mai departe un rol în societate, un rol nu mai mic decât cel jucat înainte de moarte. Acest lucru este văzut de toţi şi simţit de toţi; toţi se străduiesc să oprească sângele care curge din organismul societăţii, dar, în acelaşi timp, toţi cugetă şi vorbesc despre noi amputări, despre noi tăieri.
Sfântul Nicolae Velimirovici - Gânduri despre bine şi rău
Aşa cum un câine rău este înfrânt cu nepăsarea faţă de lătratul său, tot aşa şi moartea se înfrânge cu nepăsarea faţă de cursele şi ispitele cele de zi cu zi. Cu cât loveşti mai mult un câine rău sau cu cât fugi mai mult de el, cu atât se apropie mai îndrăzneţ de tine. Cu cât depărtezi mai mult moartea de la tine sau cu cât fugi mai mult de ea, cu atât ea te urmăreşte mai de aproape. Dar cine poate fi nepăsător faţă de moarte? Cine altul, în afară de cel ce crede în Dumnezeul cel viu şi sfânt şi-n deplin Sa putere asupra morţii?
Dar unde este dovada Dumnezeului celui viu şi sfânt, şi-a deplinei Sale puteri asupra morţii, dacă nu în Hristos Cel înviat? Iată, toate celelalte dovezi despre Dumnezeu şi despre nemurire sunt dovezi
ale logicii noastre omeneşti, şi toate au un singur nume: „poate.”
Sfântul Nicolae Velimirovici - Gânduri despre bine şi rău
Editura Agnos vă doreşte ca anul 2012 să fie unul cu mult spor duhovnicesc, cu bucurii şi multe realizări!
Pentru că sărbătorile au trecut cu forfota lor şi pentru că încercăm cu toţii ca măcar în acele zile să nu ne lăsăm acaparaţi de televizor, ci să fim alături de cei dragi ai noştri, vă propunem acum spre vizionare o emisiune care s-ar putea să fi fost prea uşor trecută cu vederea în acele zile.
De asemenea, pe sibieni îi invităm astăzi, 16.1.2012, de la ora 19.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor, unde Dan Puric va susţine o conferinţă şi lansarea ultimei sale cărţi, Fii demn!
În seara asta, Doamne, Te vei culca flămând,
Azima rugăciunii n-o vei avea la cină,
Nici blidul de smerenii, nici stropul de lumină
Ce-mi pâlpâia alt’dată în candela din gând.
Sunt prea sărac, Stăpâne, nu am ce-Ţi oferi
Să-ţi stâmpăr foamea, furii mi-au tâlhărit cămara
Şi de puţinul suflet ce îl păstram, ca sara
Să am, ca tot creştinul, cu ce Te omeni.
Aş vrea să-Ţi pot întinde un gând sfios măcar,
Dar nu, nu pot, grădina mi-e vraişte şi goală,
Mi-a mai rămas pe-un lujer o singură petală
Şi pe un ramur veşted, un singur fruct amar.
De l-aş culege-n pripă să Ţi-l aduc prinos,
Şoptind o rugăciune şi tremurând o cruce,
Ar fi păcat de moarte că, Doamne, Ţi-aş aduce
Otravă-n cupe sparte şi Te-aş târî prea jos.
Zadarnic stai de veghe şi-aştepţi umil şi blând,
Azima caldă-a rugii n-o vei avea la cină
Şi-n cerul Tău de gheaţă cu ţurţuri de lumină
În seara asta, Doamne, Te vei culca flămând.
Dumnezeu este ultima ţintă a tuturor păcatelor.
Când minţi, minţi înaintea lui Dumnezeu.
Când furi, furi înaintea lui Dumnezeu.
Când te mândreşti, te mândreşti înaintea lui Dumnezeu.
Când urăşti, Îl urăşti pe Dumnezeu.
Când faci un jurământ, drept sau nedrept, îl faci înaintea lui Dumnezeu.
Când desfrânezi, arunci cu necurăţie asupra lui Dumnezeu.
Când nu-ţi cinsteşti părinţii, nu-L cinsteşti pe Dumnezeu.
Când pizmuieşti, pizmuieşti pe Dumnezeu.
Când eşti zgârcit faţă de sărac, eşti zgârcit faţă de Dumnezeu.
Când cugeţi răul, îl cugeţi împotriva lui Dumnezeu.
Când vorbeşti cu răutate, vorbeşti împotriva lui Dumnezeu.
Când săvârşeşti răul, îl săvârşeşti împotriva lui Dumnezeu.
Când tăgăduieşti adevărul, Îl tăgăduieşti pe Dumnezeu.
Când tăgăduieşti binele, Îl tăgăduieşti pe Dumnezeu.
Când tăgăduieşti viaţa, Îl tăgăduieşti pe Dumnezeu.
Când tăgăduieşti dragostea, Îl tăgăduieşti pe Dumnezeu.
Fiecare păcat este un atac împotriva lui Dumnezeu. Toate săgeţile pe care le îndrepţi asupra vieţii oamenilor sau vieţii tale cad asupra lui Dumnezeu.
Precum săgeata trece prin ceaţă şi se opreşte în pom, la fel săgeţile tale străbat toate trupurile, toate sufletele, întregul cosmos, ca prin ceaţă, şi se opresc în Pomul Vieţii, în Dumnezeu.
Săgeata rămâne în Dumnezeu, dar rana - în inima ta. Şi câtă vreme nu se va scoate săgeata din Dumnezeu, rana nu se va putea vindeca în inima ta. Cel ce poate scoate săgeata din Dumnezeu, acela poate să vindece şi rana din inima ta. Însă cine o poate face? Nu poţi nici măcar să te gândeşti s-o faci singur, deoarece săgeata deja a zburat de la tine; nu mai stă în puterea ta s-o prinzi; nu mai poţi s-o afli, nici s-o smulgi. Ea stă înfiptă în adâncul fiinţei lui Dumnezeu.
Nici o sută de ani de pocăinţă a ta, de post şi rugăciune, de curăţie şi lucrare a virtuţilor, nici măcar nimicirea dorinţei de viaţă nu pot smulge săgeata şi vindeca rana.
Iată cât de necugetată este săvârşirea păcatului! Într-adevăr, păcatul omenesc străbate mai departe decât gândul omenesc.Sfântul Nicolae Velimirovici - Gânduri despre bine şi rău
Când îl jigneşti pe prietenul tău, cine poate şterge această jignire: tu sau prietenul tău?
Este limpede că tu nu poţi, ci prietenul tău. Nu numai că tu singur nu poţi şterge jignirea adusă prietenului tău, dar nici toţi oamenii de pe pământ, nici întreaga natură, împreună cu toţi oamenii, nu pot face acest lucru - deoarece prietenul a primit jignirea de la tine şi a luat-o cu sine.
Jignirea este, prin urmare, la el şi cu el. Şi numai el o poate slăbi şi şterge.
Fiecare păcat este, în cele din urmă, o jignire adusă lui Dumnezeu.
Toate jignirile, toate păcatele pământului, se grăbesc să ajungă la Dumnezeu, strigă la Dumnezeu. El pe toate le primeşte şi pe toate le ţine. Cine le poate smulge, oare, de acolo? Cine le poate şterge, în afară de El?
Când jigneşti un prieten, el a primit jignirea şi a dus-o cu sine. Pentru această jignire, tu poţi posti o sută de ani şi să te cureţi, să te căieşti şi să lucrezi toate virtuţile, nemaijignind pe nimeni - şi toate pot fi zadarnice. Dacă prietenul tău jignit nu va binevoi să slăbească şi să şteargă jignirea, tu singur nu poţi, în întreaga veşnicie, să te mântuieşti de acel păcat, deoarece nu mai stă în puterea ta, ci în a prietenului tău. Iar postul tău şi curăţirea, şi pocăinţa, şi virtuţile, şi lucrarea virtuţilor pot doar să-l îndemne pe prietenul tău să-ţi slăbească păcatul, să-l îndepărteze şi să-l şteargă.
Tu, însă, nu ai putere asupra păcatului săvârşit. Într-aceasta stă nemărginita grozăvie a păcatului. Căci păcatul săvârşit este liber faţă de tine, pe când tu nu eşti liber faţă de el.
Sfântul Nicolae Velimirovici - Gânduri despre bine şi rău
Arhiepiscopia Ortodoxă Sibiu, în parteneriat cu Editura Agnos, organizează sâmbătă, 17 decembrie, începând cu ora 19:00, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu, un Concert extraordinar de colinde susţinut de cunoscutul tenor Costel Busuioc.
Costel Busuioc, devenit celebru, pentru vocea sa, în urma câştigării concursului Hijos de Babel (dintre 4000 competitori), se va afla pentru a doua oară la Sibiu, după ce în decembrie 2009 şi-a lansat, în Aula Facultăţii de Teologie, volumul de convorbiri Costel Busuioc (Ed. Agnos, Sibiu), scris împreună cu Romeo Petraşciuc.
Interpretul va susţine, imediat după slujba vecerniei de sâmbătă seară (slujbă la care va participa, dând răspunsurile la strană), un recital de colinde atât din repertoriul folcloric românesc, cât şi din creaţia de gen contemporană.
La eveniment va participa şi ÎPS Dr. Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului.
Intrarea este liberă.
O filmare de la prima vizita a lui Costel Busuioc la Sibiu, cu ocazia lansarii volumului din decembrie 2009, puteti urmari aici:
Marţi, 13 decembrie 2011, începând cu ora 18:00, Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula (Facultatea de Teologie Andrei Şaguna, Sibiu) va susţine, la Iaşi, în aula Mihai Eminescu a Universităţii Alexandru Ioan Cuza cu tema: „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea…”
Conferinţa este ultima dintr-o serie de manifestări organizate de ASCOR Iaşi în Postul Crăciunului, desfăşurate sub genericul „Naşterea lui Hristos – vremea bucuriei”.
Miercuri, 14 decembrie, ora 17:00, Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula va fi prezent, pentru prima oară, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Piatra Neamţ (Bd. Republicii, nr. 15), unde va susţine conferinţa „Naşterea Mântuitorului Hristos – bucuria noastră”. Evenimentul este organizat de Protopopiatul Piatra Neamţ.
Luni, 19 decembrie, ora 18:00, Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula va susţine o conferinţă la Deva, în sala mică a Casei de Cultură Drăgan Muntean (Piaţa Victoriei, nr. 4).
Miercuri, 21 decembrie, Pr. Conf. Univ Dr. Constantin Necula va fi la Tg. Mureş unde, începând cu ora 17:30, va sluji vecernia la Parohia Sf. Ana (Bd. Pandurilor, nr. 69), după care va conferenţia pentru credincioşii acestei parohii şi nu numai.
