Savarsirea corecta a randuielilor liturgice

† IPS Laurentiu – Mitropolitul Ardealului

Randuielile liturgice ale cultului divin ortodox sint un tezaur inestimabil, atit prin varietatea si bogatia lor, care raspund tuturor nevoilor credinciosilor, cit si prin lucrarea sfintitoare pe care acestea o impartasesc.

Pentru realizarea deplina a lucrarii sfintitoare, slujbele bisericesti trebuie savarsite corect si complet. Slujbele Bisericii Ortodoxe nu sint lasate la „inspiratia” savarsitorului, ci ele au o randuiala bine stabilita, cu indrumari tipiconale necesare pina in cele mai mici amanunte. Cea mai importanta indatorire a slujitorilor bisericesti si a colaboratorilor acestora este de a respecta intru totul randuiala tipiconala. Tipicul nu a fost creat inaintea slujbelor, ci pe baza acestora, fiind necesar pentru savarsirea unitara si uniforma a acestor randuieli.

1. Slujbele divine sint legate intre ele printr-o legatura de complementaritate, care marcheaza unitatea de ansamblu a cultului. Ele actualizeaza intreaga istorie a mintuirii, fiind legate de un anumit timp din zi sau din cadrul anului liturgic. Prin Sfintele Taine se implinesc toate nevoile vietii duhovnicesti prin impartasirea harului Duhului Sfint, dar se si reitereaza sacramental intreaga viata a Mintuitorului. Pentru toate aceste lucrari este necesara savarsirea lor corecta si completa.

2. Exista, de asemenea, si o unitate conceptuala a fiecarei slujbe sau randuieli in parte, care poate fi distrusa atit prin omiterea unor elemente componente, cit si prin adaugari sau inovatii. Elementele componente ale slujbei liturgice: cuvintul, actul si simbolul sint intr-o unitate ontologica. Rugaciunea si cintarea, cu un profund caracter biblic, sint mijloace de vestire si preamarire a Cuvintului lui Dumnezeu si de mijlocire intre om si Dumnezeu. Actul, gestul, miscarea exprima lucrarea teandrica in cadrul slujbei, conlucrarea fiintei umane in integritatea sa – trup si suflet – cu harul divin Biserica foloseste in lucrarile sale sfintitoare si materia propriu-zisa, ca piine, vin, apa, untdelemn s.a. Pentru ca aceste materii sa devina Trupul si Singele Mintuitorului Hristos sau sa-si schimbe finalitatea, devenind purtatoare de har, randuielile de sfintire ale acestora trebuie indeplinite corect si complet.

Simbolul liturgic este descoperirea lucrarilor transcedentale prin intermediul lucrarilor vazute. Daca o randuiala sau o slujba divina nu este savarsita corect si complet preamarirea lui Dumnezeu si este afectata mijlocirea si implicit impartasirea darului si a binecuvintarii divine, nici simbolismul slujbei nu se realizeaza deplin.

3. Interventia cea mai grava si mai pagubitoare in randuiala slujbelor divine, mai ales a Sf. Taine, este omiterea intentionata a unor rugaciuni sau acte, din motive de timp sau din alte motive. (Va urma)

† IPS Laurentiu – Mitropolitul Ardealului

Sursa: Monitorul de Sibiu