IEROSCHIMONAHUL PAISIE
Schitul Sihăstria Putnei
(+ 1790)

În testamentul sau – si spre deosebire de staretul Sila – cuviosul Natan n-a numit pe nimeni ca urmas la conducerea schitului, iar lucrul este lesne de înteles: desfiintarea asezamântului monahal era iminenta. Mai multe indicii însa ne face sa credem ca cel care i-a urmat în egumenat, chiar daca pentru scurt timp, a fost ieroschimonahul Paisie.

Staretul Paisie a condus Sihastria într-o perioada foarte grea, traind cu înfrigurare momentele cele mai triste din viata schitului. Ne putem închipui ce sentimente a trait vazând ca tot ceea ce se realizase prin stradania si jertfa înaintasilor sai era acum pe cale sa dispara si sa ramâna o simpla amintire a trecutului. În 1785 Sihastria Putnei a avut aceeasi soarta ca si majoritatea manastirilor din Bucovina, fiind ultimul locas monahal desfiintat de habsburgi. Pe fila 109 a unei copii a manuscrisului „Testamentul duhovnicesc al egumenului Teodosie” pastrat astazi la Manastirea Putna, o însemnare în limba slavona mentioneaza: „ În anul 1785, august, 26 s-a risipit schitul ”. Pâna la sfârsitul anului, parintii de aici – doi ieromonahi si patru calugari de rând – sunt transferati la Manastirea Putna, unde se aduc si cele mai multe din obiectele de pret ale schitului: vesminte, carti, vase de cult, documente, inscriptii etc.. Citeste mai departe…

IEROSCHIMONAHUL NATAN
Schitul Sihăstria Putnei
(+ 1783)

La preluarea conducerii schitului (10 martie 1781), cuviosul ieroschimonah Natan era si el batrân, dar cu multa râvna si jertfelnicie va continua lucrarea cuviosului Sila, calauzind obstea încredintata spre pastorire timp de trei ani si jumatate.

Lipsurile si greutatile datorate conditiilor vitrege determinate de regimul strain (dupa ocuparea Bucovinei în 1775) se înmulteau tot mai mult. Ajutoarele bunilor crestini ramasi în tara Moldovei nu mai puteau ajunge la schit, iar vechile înlesniri si danii ale domnilor si-au pierdut puterea. Citeste mai departe…