Porţile dumnezeieştii pocăinţe…

Pr. Constantin Necula, Predici Fara comentarii

Porţile dumnezeieştii pocăinţe…
(Duminica Lăsatului de sec de brânză. Duminica Izgonirii lui Adam şi a Evei din Rai)
– Matei 6, 14-21 –

Începutul săptămânii care premerge Duminicii a­ces­­teia – a Izgonirii lui Adam şi a Evei din Rai – are, la rându-i, un text de început, care poate fi socotit drept sâmbure de îndemn în a ne adânci mai mult în limpezimea Evangheliei: „Deschisu-s-au porţile dumnezeieştii pocăinţe, să ne apropiem cu grabă, curăţindu-ne de mâncări şi de pofte, ca nişte ascultători ai lui Hristos, Cel Ce a chemat lumea întru Împărăţia cerească. Zeciuiala a tot anul aducând Împăratului tuturor, ca şi Învierea Lui, cu dragoste să o vedem” (Sedalna I a zilei de luni, glas 1). Iar din Tricântarea a II-a a zilei de luni ne-a rămas în adânc de memorie glasul stranei, care cântă astfel: „Iată, mai înainte s-a deschis uşa pocăinţei… Apropiatu-s-a această întru tot cinstită săptămână de acum, mai înainte curăţitoare, vestindu-ne primăvara Sfântului Post, care luminează trupurile şi sufletele tuturor”. Îndemnul nu pare fără roadă, căci, sâmbătă, la Utrenie, cântând celor de Dumne­zeu Postitori Părinţi (teoforilor), spuneam: „Ca într-o livadă plină de florile virtuţilor, a pustnicilor celor purtători de Dumnezeu umblând, ne umplem de mirosul cel dulce; căci cu nevoinţele încercărilor întărin­du-se, trupul prin postire şi-au supus duhului ca un rob, viaţă îngerească pe pământ vieţuind; pentru aceasta de mărire s-au încredinţat” (Slava Sedalnei, glas 8).

Citeste mai departe…