Nu avem nevoie de o asemenea educaţie!

11:39 am Articole, Romeo                                                     

P. S. Sa Gherasim Putneanul despre introducerea în şcoli a orelor de educaţie pentru sănătate:

„Nu avem nevoie de o asemenea educaţie!”

„Vrem să-i învăţăm acum pe copii să păcătuiască?”

P. S. Părinte, aş vrea să abordăm în cele ce urmează unele dintre păcatele şi ispitele la care sunt expuşi, mai cu seamă, tinerii de astăzi. Şi aş vrea să pornim de la recentul proiect al Ministerului Educaţiei Naţionale privind predarea educaţiei sexuale în şcoli sau, cum o numesc ei, educaţiei pentru sănătate. Ce ne puteţi spune în această privinţă?

Ştim, desigur, că în şcolile noastre se preconizează să se introducă orele de sexualitate, adică să se discute despre sex. Lucru pe care trebuie să-l combatem. Păi se poate treaba acesta? Avem noi atâtea sute, mii de ani de existenţă şi ne trebuie acum o asemenea educaţie?

Avem un tineret ce trebuie educat. Însă nu cu o astfel de educaţie. Spunea odată cineva: toate trebuie să-i învăţăm noi pe copii. Dar când e vorba de căsătorie, de ceea ce implică ea pe latura aceasta trupească, aceasta e treaba lor. Încolo, pe om trebuie să-l iei de la lingură. Să-l înveţi cum să facă, cum să dreagă… Dar asta nu are nevoie să-l învăţăm.

Avem copii foarte buni, trimişi în toate părţile, care ne fac cinste şi fără să fi studiat aşa ceva în şcoală. Şi, fără să se supere guvernanţii noştri, trebuie să le atragem atenţia că aceşti copii, aceşti cetăţeni sunt şi fiii Bisericii. Iar chiar dacă ei sunt învăţaţi în altă parte, cu învăţături străine de morala Bisericii noastre, noi nu putem fi de acord. Sunt canoane care se opun categoric acestor lucruri. Noi vrem să-i învăţăm acum pe copii să păcătuiască?

Cum se împacă cele predate în cadrul orelor de religie cu cele predate în orele de educaţie sexuală? Concordă unele cu altele, într-o oarecare măsură?…

Aceşti oameni nici nu mai au ce căuta în societatea românească. Eu sunt în stare, ca membru al Sf. Sinod, să-i îndemn pe credincioşi ca, dacă se aprobă o asemenea lege, să nu mai meargă la vot nimeni. Pentru că iată ce aduce învăţământul. Unde s-a mai întâmplat lucrul acesta decât în ţările care s-au înstrăinat complet de Dumnezeu! Ce ne-a adus Apusul? În America e satanismul, în alte părţi alte nenorociri… Peste tot urmări ale păcatului.

Va veni însă vremea în care ne vor căuta ei pe noi. O să ne caute, pentru că popoarele acestea creştin-ortodoxe au fost sarea societăţii, care ajută să nu se strice cu totul lumea. Şi dacă sarea se va strica – ne spune Mântuitorul – cu ce vom mai săra? E foarte revoltător! Până acum, când au ieşit atâţia savanţi în ţara noastră, care au uimit lumea, au învăţat această materie? E o chestiune cu totul şi cu totul deosebită. Nu avem nevoie de o asemenea educaţie! În loc să se spună: fiţi credincioşi, pentru că în momentul în care o să cădeţi o să vă îmbolnăviţi, vă veţi terfeli viitorul, ei fac educaţie cum să păcătuiască. Or, Biserica atât de frumos recomandă ca fiecare să fie la locul lui, pentru că vine momentul acela, căsătoria, când va trebui să afle şi aceste lucruri. Asta a fost viaţa românului de totdeauna. Ce va mai fi de acum înainte, nu ştiu!… Parcă îmi pare bine că am îmbătrânit, ca să nu mai văd urgiile care văd că se preconizează să se introducă în societate.

Noi avem tineri foarte buni. Tineretul e foarte bun. Şi el este cel care va prelua ştafeta celor de astăzi. Dar dacă ei de mici se vor învăţa cu păcatul, nu vor mai socoti nimic păcat. O ţară – spunea cineva – dacă a pierdut moralitatea, este distrusă. Moralitatea ţine un popor.

În legătură cu acestea, mi-amintesc că atunci când era Emil Roman parlamentar l-am chemat la mine şi i-am zis: Spuneţi-le parlamentarilor că dacă cumva votează acel articol 200, imediat eu voi interveni la Sf. Sinod şi-l voi ruga pe Prea Fericitul să dăm o circulară tuturor preoţilor, prin care le spunem să nu se prezinte la vot. De ce? Pentru că noi votăm o imoralitate. Credincioşii noştri vin la noi mereu: Părinte, cum să facem? E bine să facem aşa? Când vine cineva să renege credinţa ta, atunci trebuie să pui piciorul în prag. Vom merge la vot, pentru că trebuie să meargă toată lumea, dar vom vota acele legi care sunt cu adevărat creştineşti.

Voi pleca în curând în Coreea. N-am ştiut că în Coreea de Sud sunt 28 % creştini. Iar în Seul am înţeles că este un ierarh şi opt parohii greceşti. Avem şi români acolo, la lucru, dar nu au biserică. De aceea comunitatea românilor din Seul doreşte să săvârşim Liturghia în română acolo, în Seul. Mă bucur că mă duc la aceşti oameni care, pe lângă faptul că fizic seamănă foarte bine unul cu altul de nu-i cunoşti, sunt şi morali. E foarte important. Iar dacă se spune în Sf. Scriptură că rasa galbenă va domina, aceasta se va face din pricina moralităţii. Că orice instituţie, în momentul în care a decăzut moraliceşte, dispare. Astea sunt consecinţele imoralităţii.

„Să nu creadă ei că-L pot înşela pe Dumnezeu…”

Care credeţi că sunt cauzele care au dus la această imoralitate?

O libertate în care s-a importat din străinătate tot ce-a fost rău, difuzată la televiziune şi preluată de români. Avem câteva cazuri, după cât ştiu eu, când, de exemplu, un copil de nouă ani a omorât un alt copil de şapte ani, pentru că aşa a văzut el la televizor. Lucrurile astea rele au influenţă asupra lor.

Chiar pe vremea comuniştilor, atei cum erau ei, se păstra măcar partea asta morală. Asta e realitatea. Măcar de botezat se botezau. Acum lumea începe nici să nu se mai boteze.

Iar altă parte, grea, care este la noi acuma, este sărăcia. Din cauza sărăciei, vin alţii, de altă credinţă şi cu mici lucruri ieftine, caută să-i atragă. Vin maşini întregi cu ajutoare şi-i înşeală pe ai noştri pe te miri ce. Ceauşescu, dacă va fi iertat pentru ceva, va fi pentru milioanele de copii care s-au născut în vremea lui. Pe vremea lui a închis graniţele ca să nu mai intre toţi aceştia care caută să facă prozelitism. Dacă vor prozelitism, să se ducă în Africa, în Asia, în China, unde nu a ajuns creştinismul, nu aici, unde noi eram creştini pe când ei nici nu existau ca popoare.

Ce e de făcut, P. S. Părinte, în special în rândul tinerilor? Vedeţi, tinerii vin la Biserică – o parte din ei, ce-i drept, şi nu neapărat reprezentativă -, dar ce facem cu ceilalţi, care nu vin înspre noi?

Aici tot tinerii din Biserică trebuie să acţioneze. Noi avem noroc în ţară de organizaţiile acestea de tineri. Lor le revine această sarcină. Revoluţia au făcut-o tinerii. Şi Dumnezeu i-a ales pe ei pentru că erau curaţi. Şi au spus: „Dumnezeu cu noi!” Şi au murit, s-au jertfit pentru libertate. Mi-amintesc că-mi povestea Părintele Petroniu, când am fost la Athos, în 1994, că în noaptea aceea, dinspre 21 spre 22 decembrie, era de rând la Biserică. Şi a avut un vis, care lui i s-a părut lung de tot. Când s-a trezit, a văzut că au trecut numai 20 de minute. Şi se făcea că era în România, lume multă-multă şi o biserică mare, cu vreo 30-40 de sicrie, albe toate, şi un singur preot. Dar ce-i cu morţii aceştia? a întrebat părintele. Aceştia sunt martirii, i s-a răspuns. Din nou s-a culcat, şi a avut acelaşi vis. A doua zi, în ziua de 22, a auzit la radio ce s-a întâmplat în România.

La fel şi în cazul Gemenilor, cu atentatul cu avioane din America. Asta s-a întâmplat în 19, marţi. Cu o zi înainte, luni, eram în biserică, aici, la slujbă. Şi deodată aud un zăngănit, ca un geam stricat. N-am vrut să-i dau atenţie zgomotului, să nu mă tulbur. Dar vine un părinte, deodată, cu un porumbel: „Porumbelul ăsta a stricat două geamuri, a căzut de pe stâlp şi a ajuns pe umărul lui cutare”. Îl iau în palme, îl netezesc şi-i dau drumul. A plecat. Am zis atunci: „Ăsta este un semn!” Bun… Şi m-am dus a doua zi la Putna, la mormântul arhiepiscopului Victorin. Şi pe când eram în cimitir, acolo, vine cineva şi-mi spune ce s-a întâmplat în America. Şi le-am spus atunci părinţilor că ăsta e un păcat pe care îl plăteşte America pentru că a trimis un homosexual într-o ţară ortodoxă. Am făcut un memoriu la Guvernul Bush să nu ni-l trimită, dar nu a ascultat. Şi iată pedeapsa lui Dumnezeu! Să nu creadă ei că-L pot înşela pe Dumnezeu, că te smereşte El când ţi-e lumea mai dragă! Noi admirăm viaţa economică, civilizată a poporului american, dar detestăm imoralitatea lor. Căci de unde au venit la noi sataniştii? Noi nu am avut satanişti, nici urmă de satanist.

Iată ce înseamnă a nu înţelege adevărata viaţă creştinească.

„Să nu creadă cineva că scapă de mânia lui Dumnezeu…”

Sunteţi la o vârstă care vă „favorizează” accesul la o privire de ansamblu asupra lucrurilor. Cum vedeţi combaterea răului ce se abate asupra noastră şi ce e de făcut în viitorul cât de apropiat?

Spunea odată cineva: o şcoală are valoarea profesorilor ei. Dacă profesorii sunt într-adevăr profesori, atunci şi elevii le vor călca pe urme. Este o datorie a fiecăruia dintre noi. Creşterea trebuie să înceapă din familie. Statul văd că vrea să încurajeze, chiar şi prin acea lege prin care mamele vor primi o indemnizaţie de şase milioane timp de doi ani. Având aceşti bani, mamele vor şti că au cu ce trăi şi creşte copilul. Este foarte important acest lucru. Şi este foarte importantă natalitatea. Asemenea unui stup care, dacă nu există în el albine tinere, este sortit morţii. Pentru că, vedeţi, sunt familii care nu au nici doi copii. Întreb părinţii: „Câte botezuri ai avut?” „Cinci.” „Dar morţi?” „Cincisprezece.” Vedeţi, e de două-trei ori mai mare mortalitatea decât natalitatea. Şi atunci, ce ne facem?

Aş vrea să trag un semnal de alarmă. Eu, la vârsta la care sunt – şi am apucat trei regimuri: înainte de comunism, în timpul comunismului şi, iată, treisprezece ani de democraţie – pot să mărturisesc că nu s-au întâmplat în ţara noastră asemenea taifunuri, care să distrugă sate întregi. Nu s-a întâmplat lucrul ăsta! Este urmarea păcatelor. Dacă-L căutăm pe Dumnezeu, ne găseşte El pe noi. Dacă ne depărtăm de El, rămânem depărtaţi. Tineretul trebuie încurajat să se apropie de Dumnezeu. Dar dacă în şcoală îl înveţi de sexualitate, cum să se apropie de Dumnezeu? Asta e educaţia pe care trebuie să i-o dai unui copil? Or, este pudoarea aceasta care nici la 20 de ani nu-ţi dă voie să vorbeşti oricum şi orice despre această temă. Asta e adevărata viaţă creştinească, şi socială mai întâi!

Un lucru rău se face foarte uşor. Însă vor răspunde toţi cei ce fac acel rău. Noi trebuie să combatem răul şi să arătăm adevărul. Să nu creadă cineva că scapă de mânia lui Dumnezeu. Proorocul David spune la un moment dat: Izvoare de lacrimi am vărsat, pentru că n-am păzit Legea Ta. Proorocul David. Din cauza aceasta se abat asupra noastră toate nenorocirile: pentru a ne face să plângem pentru păcatele noastre.

Romeo PETRAŞCIUC

un raspuns

  1. Nu avem nevoie de o asemenea educaţie! - Asociaţia ProVita filiala Gorj Says:

    […] http://www.agnos.ro/blog/2008/03/27/nu-avem-nevoie-de-o-asemenea-educatie/ educatie, Gherasim, programa, ps, putneanul, sanatate, sexuala Leave a comment Trackback […]

Lasa un comentariu

Comentariul tau

Nota: Nu trimiteti comentariul de mai multe ori. Toate comentarile sunt moderate. Vor aparea dupa aprobarea administratorului.

Poti folosi si tagurile acestea: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>