Învăţătura creştină despre iad

† Visarion Răşinăreanu
Episcop Tulcea

O recentă statistică publicată într-unul din marile cotidiene ale lumii arată că numărul celor care cred în viaţa de apoi în general şi în iad în special este foarte mic.

Dar oare conţinutul învăţăturii creştine descoperite nouă prin Însuşi Fiul lui Dumnezeu întrupat, Mântuitorul Iisus Hristos, depinde de părerile cuiva şi poate fi el judecat în lumina unor date statistice mai mult sau mai puţin concludente?

Un scriitor ateu din zilele noastre, L. Boff, scria undeva: „Eu, dacă aş putea, aş vesti tuturor această noutate: iadul e o născocire a preoţilor pentru a ţine subjugat poporul. E un instrument de teroare inventat de religii pentru a garanta privilegiile şi situaţiile lor puternice. Dacă aş putea, aş vesti acest lucru şi ar însemna, cu siguranţă, o eliberare pentru întreaga omenire. Dar nu o pot face!”

Citeste mai departe…

“Cel ce nu-i vrednic să cârmuiască noroade
şi cel ce nu-i vrednic, la vreme de primejdie să se pună jertfă pentru aproapele şi pentru ţară
e cel din urmă mişel.”

Va invit sa-l ascultaţi pe părintele Calistrat Chifan de la mănăstrirea Bârnova tinând o lectie de istorie unor tineri de la ASCOR.
Citeste mai departe…

Sfantul Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului.
(14 aprilie)

Acest sfânt părinte Pahomie s-a născut în satul Gledin din ţinutul Bistriţei ardelene, în preajma anului 1674, din părinţi dreptmăritori de Dumnezeu: preotul Eftimie şi prezbitera Ana, primind la botez numele de Petru. Încă din vremea venirii sale pe lume a avut parte de nenumărate suferinţe, dreapta credinţă ortodoxă fiind prigonită de stăpânirile străine.
Citeste mai departe…

VIATA SFINTEI MAICII NOASTRE MARIA EGIPTEANCA
(1 aprilie si Duminica a V-a din Postul Mare - a Mariei Egipteanca)

Scrisă de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului (care a pãstorit scaunul patriarhal ierusalimitean între anii 633-638)

• Slujba sfintei Maria Egipteanca
• Sinaxarul sfintei Maria Egipteanca

Taina împărătească a o păzi bine este, iară lucrurile lui Dumnezeu a le descoperi şi a le vesti, datorie sfântă este. Drept aceea şi eu, zice Sfântul Sofronie, temându-mă a ascunde în tăcere cele dumnezeeşti, aducându-mi aminte de soarta cea înfricoşată a slugii ceii leneşe, carele luând dela Domnul talantul, l-a îngropat în pământ, şi pre cel dat pentru lucrare l-a ascuns, nelucrându-l, nu voiu tăcea povestirea aceasta sfântă carea a ajuns până la mine; nimenea însă să nu fie necredincios celor ce voiu scrie, pre carile eu singur le-am auzit, nici să socotească cineva că îndrăznesc a scrie lucruri neadevărate, îndoindu-se de asemenea lucru mare. Să nu-mi fie mie a minţi celor sfinte. Iară de vor fi oarecari din cei ce vor ceti scrierea mea, şi de lucrul acesta minunându-se, nu vor voì cu lesnire să crează, milostiv le fie Domnul şi acelora: De vreme ce ei, neputinţa firii omeneşti cugetându-o, socotesc că sânt cu neputinţă cele ce pentru oameni preaslăvite se grăiesc. Să începem dară povestirea de lucrul acesta preaminunat, carele s’a făcut în neamul nostru.

Citeste mai departe…

„Dacă vrea cineva să fie mântuit…” (Mc. 9, 35)
(Duminica a V-a din Postul Mare - a Mariei Egipteanca)

Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula

Duminica aceasta soseşte în calen­darul sufletesc al Postului după ce, mai întâi, a trecut prin „zdroaba” duhov­nicească a unei săptămâni de foc duhovnicesc. Miercuri sea­ra, în slujba Deniei s-a cântat, scară suitoare întru pocăinţă, canonul cel mare al Sfântului Andrei Criteanul, iar vineri seara, la Denia Acatistului Maicii Domnului, cântarea plină de lumină a Acatistului. Două refrenuri sunt, aşadar, cele care ne însoţesc în exegeza Evangheliilor citite în Duminica a V-a a Postului, numită şi a Sfintei Maria Egipteanca (a cărei viaţă s-a citit în cadrul slujbei Canonului): „Milu­ieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă” şi „Bucură-te Mireasă, pururea Fe­cioară”. Refrenul unei adânci pocăinţe şi a unei adânci înălţări prin smerenie, întru slava cerească.
Citeste mai departe…

Sf. Mucenic Sava de la Buzău
(12 aprilie)

Sfântul Sava de la Buzău este cunoscut şi sub numele de Sava Gotul, deoarece, în actul său martiric se arată că el era socotit „got de neam”, în vremea aceea Dacia fiind stăpânită de goţii migratori. Se ştie că scriitorii antici, referindu-se la populaţia autohtonă daco-romană, aveau obiceiul să menţioneze popoarele care deţineau puterea militară şi politică, şi nu pe băştinaşii supuşi. De aceea Dacia era uneori numită Gothia, după populaţia migratoare dominantă.

Citeste mai departe…

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica (1787-1868)
(11 aprilie)

(După “Patericul Românesc”, de Arhim. Ioanichie Bălan)

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica a fost unul din marii părinţi duhovniceşti ai veacului al XIX-lea. Viaţa lui este descrisă pe larg de arhimandritul Anastasie Baldovin, unul din ucenicii săi.

S-a născut la Bucureşti, la 7 octombrie 1787, în familia bunilor credincioşi Antonie şi Floarea (călugărită, spre batrâneţe, la Mănăstirea Pasărea, sub numele Filoteia). A fost dat la învăţătură la una din şcolile care existau pe atunci în Bucureşti, în preajma unei biserici, poate la Colţea sau la Sfântul Gheorghe. Atmosfera de rugăciune şi aleasă viaţă creştină din familie au influenţat viaţa lăuntrică a tânărului Constantin, cum se numea din botez. De aceea, în martie 1807, deci înainte de a fi împlinit vârsta de 20 de ani, şi-a îndreptat paşii spre Mănăstirea Cernica din apropierea Bucureştilor, unde va fi venit adeseori să ia parte la slujbe şi să asculte cuvânt de învăţătură de la stareţul Gheorghe († 1806) sau de la alţi părinţi cu viaţă aleasă. În anul următor, duhovnicul său, Pimen, a cerut stareţului Timotei să-l îmbrace în “îngerescul chip al călugăriei”. Astfel, la 12 noiembrie 1808, tânărul Constantin devine monahul Calinic. După o lună, în biserica Sfântul Nicolae de la Cernica, episcopul bulgar Sofronie de Vrata refugiat în Bucureşti din cauza turcilor, l-a hirotonit ierodiacon. Îndrumat de duhovnicul său, a început o viaţă de aspre nevoinţe călugăreşti, cu post, rugăciune, muncă, citiri din Sfânta Scriptură sau din lucrările Sfinţilor Părinţi şi scriitorilor bisericeşti. În 1812 a fost trimis la Mănăstirea Neamţ împreună cu părintele său duhovnicesc, să strângă ajutoare pentru refacerea bisericii Sfântul Nicolae distrusă de un cutremur. Cu acest prilej a cunoscut străvechea ctitorie domnească cu aleasă viaţă duhovnicească, precum şi alte mănăstiri moldoveneşti. În 1813, în biserica Batişte din Bucureşti, a fost hirotonit ieromonah de către arhiereul Dionisie Lupu, viitor mitropolit al ţării, iar după doi ani a fost hirotonit duhovnic şi rânduit mare eclesiarh al mănăstirii. În 1817 a plecat la Muntele Athos. A stat aproape un an, reuşind să cunoască îndeaproape viaţa călugărească de acolo şi să culeagă învăţătură care îi va fi de folos în ostenelile de mai târziu.

Citeste mai departe…

Cum să ne rugăm

† Visarion Răşinăreanu
Episcop Tulcea

Este un lucru arhicunoscut şi bine experimentat că omul care crede în Dumnezeu simte nevoia fierbinte şi constantă de a se ruga. Şi cu cât este mai puternică credinţa omului, cu atât mai mare este şi setea şi dorinţa lui nestăvilită spre rugăciune.

Rugăciunea cuprinde întreaga lui viaţă şi existenţă, îl hrăneşte şi îl reînnoieşte spiritual ori de câte ori intră în legătură cu Dumnezeu prin rugăciune.

Astăzi, mai mult ca oricând, nevoia omului de rugăciune este mult mai mare; în epoca pe care o trăim omul simte nevoia de a se ruga mai mult decât în trecut şi aceasta şi pentru faptul că şi primejdiile şi încercările la care este expus astăzi sunt mai mari şi mai numeroase. Prin rugăciune, în primul rând, el iese din izolare şi din singurătate şi se apropie de un Dumnezeu personal, Căruia Îi vorbeşte şi căruia Îi arată neliniştea şi singurătatea sufletului său.

Citeste mai departe…

Ascor Sibiu vă invită la conferinţa cu titlul “Credinţa Filocalică”, susţinută de Ieromonahul Chesarie Bertea.
Ieromonahul Chesarie Bertea este in preyent Consilier Pastoral - Misionar in ARHIEPISCOPUL TOMISULUI.

Conferinta va avea loc Marti 08 aprilie 2008, ora 19, in Aula ‘Ioan Meţian’ a Facultatii de Teologie Andrei Saguna din Sibiu.

Toaca - chemarea lui Dumnezeu

Toaca- la manastirea Izvorul Muresului
Citeste mai departe…