Sfântul Ghelasie de la Râmet

8:37 am Sfinti Romani, Sinaxar                                                     

Sfântul Ghelasie de la Râmet
(30 iunie)

Viata

Cu mult înainte de a fi descoperitã inscriptia care-l pomeneste pe Ghelasie ca Arhiepiscop al românilor din Transilvania, locuitorii satelor din împrejurimile mãnãstirii cinsteau cu mare evlavie amintirea unui monah cuvios cu acelasi nume. Traditia popularã relateazã mai multe minuni fãcute de Dumnezeu prin rugãciunile lui. Considerãm cã acest cuvios este identic cu Arhiepiscopul Ghelasie si cã el ar fi fost mai la început egumenul mãnãstirii Râmet. El si-a continuat viata aici, departe de zgomotul lumii, si dupã ce i s-a încredintat conducerea vietii duhovnicesti a românilor transilvãneni, va fi strâns la mãnãstire si tineri pentru a-i învãta si a-i hirotoni preoti.

Moastele

Prin anii 1937 -1938 a revenit la Râmet de la Sfântul Munte ieromonahul Evloghie Ota originar din Geoagiul de Sus. Efectuându-se lucrãri importante de restaurare, printre care si înlãturarea straturilor de pãmânt si pietris depuse de viituri pe lângã bisericã pânã sub ferestre, s-a descoperit un craniu gãlbui, frumos si care, rãspândea mireasmã plãcutã. Se spune cã luat de apa ce iesise pe lângã bisericã în urma sãpãturilor, a ocolit-o de trei ori si s-a asezat pe fereastra sfintului altar. Cãlugãrii I-au asezat cu evlavie într-un loc curat nestiind al cui este.

Dupã o vreme la mãnãstire a venit o femeie din Maramures, pe nume Maria, care fiind bolnavã de epilepsie i-a relatat pãrintelui staret cã a avut o descoperire cum cã acel craniu este al Sfintului Ghelasie si are darul vindecãrii neputintelor omenesti. Pãrintii au sãvârsit Taina Sfântului Maslu pentru femeie si dupã ce aceasta s-a atins cu evlavie de capul Sfântului s-a vindecat de suferinta ei. Pãrintele Dometie Manolache si maicile mai vârstnice au cunoscut-o pe aceastã femeie; a stat de vorbã cu ea si actualul duhovnic, pãrintele Ioachim Popa.

În anii trecuti se spune cã o mireasmã se rãspândea din capul Sfântului învãluind mãnãstirea si împrejurimile. Capul se pãstreazã într-o raclã de lemn în paraclis

Mãrturii si minuni

O credincioasã în vârstã, ce locuieste aproape de mãnãstire, Leontina Groza, relata si ea minunea cã femeia striga cu voce groasã, cu voce ca de bãrbat: “suntem doisprezece,… ba suntem o sutã!”.

Mos Nicolae Bec, localnic din Râmet, povestea si el câteva întâmplãri deosebite legate de viata Cuviosului Ghelasie: niste oameni din jur au mers la strâns de fân în zi de duminicã. Sfântul s-a dus si i-a mustrat pentru fapta lor, poruncindu-le sã dea foc fânului adunat. Îndatã din claia aprinsã a iesit o arãtare în chip de iepure. “Iatã acesta v-a îndemnat pe voi sã lucrati în ziua Domnului”, a zis Cuviosul.

Tot traditia localã a pãstrat o întâmplare cu fântâna de la Hopagi, care se cheamã si astãzi “Fântâna Vlãdichii”. Locul respectiv se aflã la câtiva km de mãnãstire. Într-o varã cãlugãrii s-au dus acolo sã coseascã fânul. Fiind cald au început sã cârteascã fiindcã nu aveau apã. Egumenul Ghelasie s-a rugat lui Dumnezeu si fãcând de trei ori semnul Crucii cu toiagul si lovind cu el în pãmânt, a iesit apã. Izvorul existã si astãzi.

Traditia despre moartea Sfântului Ghelasie

Moartea lui a avut loc în chip minunat. Coborând de la Hopagi înspre mãnãstire a murit cãlãre pe asin, care l-a dus singur acasã. În fata bisericii, unde s-a oprit, mãgãrusului i-a rãmas imprimatã copita în piatra care si astãzi se aflã în muzeu. Urma copitei a mai rãmas atunci si pe o piatrã în satul Brãdesti. Se povesteste cã la sapte biserici, între care si la mãnãstire, clopotele au început sã batã singure.

Multe alte fapte minunate le stie doar Dumnezeu si cei ce s-au bucurat de ajutorul Sfântului. În aceste vremuri de cumpãnã, când tara îsi cautã echilibrul, si încã nu si-l gãseste, când singura salvare ne poate veni de la Dumnezeu prin Biserica strãmosilor nostri, îl socotim pe Sfântul Ierarh Ghelasie ca un dar al cerului, fãcut transilvãnenilor.

† Andrei

 

Arhiepiscopul Alba Iuliei

 

Sursa: www.nistea.com

Lasa un comentariu

Comentariul tau

Nota: Nu trimiteti comentariul de mai multe ori. Toate comentarile sunt moderate. Vor aparea dupa aprobarea administratorului.

Poti folosi si tagurile acestea: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>