Sfântul Mare Mucenic Dimitrie – Izvorâtorul De Mir

Fără îndoială că Sărbătoarea Sfântului Dimitrie este una din marile sărbători ale Bisericii, pentru că ea ne odihneşte în poiana binecuvântată cu sfinţi, de această dată în cea cu numele Dimitrie Basarabov, acolo de unde slava lui Dumnezeu ne va lumina şi ne va întări, pentru ca, văzând faptele lui, să Îl preamărim pe Dumnezeu din ceruri. Şi preamărindu-L pe Dumnezeu din ceruri, Îl aducem iarăşi şi iarăşi în apropierea inimilor noastre, în cuprinderea sufletelor noastre şi în binecuvântarea buzelor noastre.

Citeste mai departe…

Moartea ca intalnire cu Hristos

Pr. Nicolae Bobeş (parohia Mihai Viteazu II Sibiu) la emisiunea “Flori de pateric” (TV Eveniment, Sibiu) din 11.05.2008 (Duminica Mironositelor).
Citeste mai departe…

Cultura crestina se face din “nu”, nu din “da”-uri repetate

Pr. Constantin Necula (consilier Mitropolia Ardealului) la emisiunea “Flori de pateric” (TV Eveniment, Sibiu) din 26.10.2008.
Citeste mai departe…

Noutati la Libraria Agnos – octombrie 2008

	Vietile Sfintilor Apostoli Data Intrării: Miercuri 22 Octobrie, 2008 Editura Sophia Preţ: 12,00RON
	Sfantul Daniil Stalpnicul Pr. Constantin Necula Elena Tâmpănariu Data Intrării: Joi 16 Octobrie, 2008 Editura Agnos Preţ: 9,00RON
	Tradiţie şi actualitate la Pr. Dumitru Stăniloae Ştefan Lucian Toma Data Intrării: Joi 16 Octobrie, 2008 Editura Agnos Preţ: 14,00RON
	Viaţa Sf. Benedict de Nursia Sf. Grigorie cel Mare Data Intrării: Joi 16 Octobrie, 2008 Editura Agnos Preţ: 7,00RON

Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi
(27 octombrie)

S-a născut în satul Basarabi, aflat la sud de Dunăre, la 2-3 kilometri depărtare de cetatea Rusciuc, pe râul Lomului. Părinţii Sfântului erau ortodocşi, de origine valahă (română), şi se îndeletniceau cu agricultura şi cu creşterea vitelor. Deşi nu s-au păstrat multe documente scrise în legătură cu data naşterii Sfântului Dimitrie, se crede că aceasta s-ar fi întâmplat prin sec. XIII, pe vremea împăraţilor Petru şi Ioniţă Asan ai statului româno-bulgar.

Ocupaţia de bază a tânărului Dimitrie era tot creşterea animalelor, ca şi a părinţilor săi, dar adevărata sa vocaţie era aceea de a-L sluji pe Hristos. De aceea, încă din tinereţe, a intrat în viaţa monahală. Nu putem afirma cu certitudine unde şi-a început viaţa monahală tânărul Dimitrie, dar sunt păreri că acesta ar fi dus o viaţă pustnicească, într-o peşteră ce se afla în apropierea satului său natal, pe marginea Lomului. Luând însă în considerare faptul că în prima jumătate a sec al XIII-lea exista o viaţă monahală destul de bine organizată, este foarte probabil ca tânărul Dimitrie să-şi fi început viaţa monahală într-o comunitate monahală mai bine cunoscută, ca de pildă cea de la Basarabi, din sudul Dobrogei (Sciţia Mică). Este posibil ca supranumele de Basarabov să i se fi dat în legătură cu această mânăstire, astfel de numiri întâlnindu-se şi în cazul altor mari nevoitori ai vieţii noastre monahale: Nicodim de la Tismana, Daniil Sihastrul, Paisie de la Neamţ, Calinic de la Cernica, etc. Ca atare, marii monahi au rămas cunoscuţi în Biserică nu prin numele sau locului de naştere, ci prin numele locului unde s-au nevoit, închinându-şi viaţa Domnului.

Citeste mai departe…

Priveghere la Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir

fragment din Privegheri – Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh! Amin.

Iubiţi credincioşi şi iubiţi studenţi!

Iată, ne-am asemănat într-o oarecare măsură Tesalonicului, pentru că, fără îndoială, la vremea aceasta, în oraşul minunat în care s-a săvârşit din viaţă Sfântul Dimitrie, „omorându-şi trupul patimilor şi sporindu-şi inima pentru Hristos” (cum spune una dintre cântări), astăzi vor fi multe candelabre aprinse spre priveghere. Dar să-I dăm slavă lui Dumnezeu că ne-a îngăduit şi nouă să fim o astfel de făclie bine aprinsă şi bine mirositoare înaintea Altarului Său, ajutându-ne, fără îndoială, Sfântul Dimitrie – pentru că este una dintre minunile lui că am reuşit astăzi să ne vedem atât de minunat împreună -, prin înălţimea cântării şi prin fierbinţeala rugăciunilor noastre, să ne apropiem tare mult de Tesalonic, adică de oraşul acela de graniţă între Muntele Athos şi restul lumii, între Grădina Maicii Domnului şi restul grădinilor Maicii Domnului.

Citeste mai departe…

Ştefan Lucian Toma, Tradiţie şi actualitate la Pr. Dumitru Stăniloae, Ed. Agnos, Sibiu, 2008

Una dintre ultimele apariţii editoriale ale cunoscutei Edituri Agnos (Sibiu) este cartea intitulată Tradiţie şi actualitate la Pr. Dumitru Stăniloae, al cărei autor este dl. Ştefan-Lucian Toma, consilier-secretar al Editurii Andreiana a Arhiepiscopiei Sibiului. Întocmită ca şi teză de doctorat la catedra de Dogmatică, în cadrul Facultăţii de Teologie a Universităţii Aristotel din Tesalonic (Grecia), sub îndrumarea prof. dr. Dimitrios Tselengidis, cartea reprezintă o versiune puţin îmbunătăţită a acesteia.

Citeste mai departe…

Preafericita vreme a minunii
(Duminica a 23-a după Rusalii – Luca VIII, 26-39)

Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula

În ţinutul Gherghesenilor, ca mereu de-atunci, Hristos vindecă astăzi de îndrăcire. Izbăveşte sufletul de-acel soi de moarte care-i mai rea decât moartea. Pentru că a te aşeza, de bunăvoie, de partea opusă lui Dumnezeu şi în starea opusă minunilor Sale e mai rău decât a intra – fizic – în împărăţia pe care El n-a creat-o. Căci Dumnezeu este Dătătorul de Viaţă, Care, acceptând moartea, cu moartea pe moarte a călcat.

Citeste mai departe…

Conferinta Pr. Constantin Necula – Atat iubesti, cat daruiesti

Citeste mai departe…

Sfântul Apostol Iacob fratele Domnului
(23 octombrie)

fragment din cartea Vieţile sfinţilor apostoli

Iacov, fratele Domnului şi dumnezeiescul apostol a fost primul episcop al Ierusalimului. El era din Iudeea, fiu al Sfântului Iosif Logodnicul. Nu era altul mai plin de râvnă în credinţă şi mai dulce în virtute ca Iacov cel Drept care, până la chemarea sa, a trăit potrivit firii sale şi a fost numit, pe bună dreptate, fratele Domnului Hristos. După cum am mai spus, el a fost unul dintre fiii lui Iosif şi ai primei soţii a acestuia, Sa-lomeea. Când Iosif a fost logodit cu Theotokos, aceasta a fost fecioară atât înainte de naştere, cât şi după aceea. Acest Iacov, care a fost sfânt din naştere, la început se numea Iovilian, care în limba ebraică înseamnă „cel drept”; căci încă din copilărie îşi stăpânea toate simţurile şi mădularele, fiind cu adevărat deosebit. Ochii săi se îndreptau doar către lucrurile cele bune şi era înzestrat cu o milă dumnezeiască. Urechile sale erau deschise pentru citirile mântuitoare de suflet şi gura sa se desfăta cu vorbele din lege. Mâna sa dreaptă era întotdeauna gata să împartă milostenie şi iubit era de toţi. El îşi stăpânea foamea şi nu gusta nimic de prisos. Toată viaţa lui nu a gustat nimic din ceva ce a fost fiinţă vie: carne, peşte sau crustaceu. Nu a băut niciodată vin, potolindu-şi setea numai cu apă. El se ţinea cu pâine şi lacrimi. Din pricina închinăciunilor, genunchii săi erau roşi până la os, iar înfăţişarea sa aducea mărturie pricina nevoinţelor sale mai presus de fire. Purta o cămaşă de lână, dar când intra în templu îşi punea un veşmânt de pânză. Se ruga şi muncea fără încetare. Era iubit atât de rude, cât şi de prieteni. Până şi străinii, credincioşi şi păgâni, îl cinsteau pentru curăţia lui.

Citeste mai departe…