Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi
(27 octombrie)

S-a născut în satul Basarabi, aflat la sud de Dunăre, la 2-3 kilometri depărtare de cetatea Rusciuc, pe râul Lomului. Părinţii Sfântului erau ortodocşi, de origine valahă (română), şi se îndeletniceau cu agricultura şi cu creşterea vitelor. Deşi nu s-au păstrat multe documente scrise în legătură cu data naşterii Sfântului Dimitrie, se crede că aceasta s-ar fi întâmplat prin sec. XIII, pe vremea împăraţilor Petru şi Ioniţă Asan ai statului româno-bulgar.

Ocupaţia de bază a tânărului Dimitrie era tot creşterea animalelor, ca şi a părinţilor săi, dar adevărata sa vocaţie era aceea de a-L sluji pe Hristos. De aceea, încă din tinereţe, a intrat în viaţa monahală. Nu putem afirma cu certitudine unde şi-a început viaţa monahală tânărul Dimitrie, dar sunt păreri că acesta ar fi dus o viaţă pustnicească, într-o peşteră ce se afla în apropierea satului său natal, pe marginea Lomului. Luând însă în considerare faptul că în prima jumătate a sec al XIII-lea exista o viaţă monahală destul de bine organizată, este foarte probabil ca tânărul Dimitrie să-şi fi început viaţa monahală într-o comunitate monahală mai bine cunoscută, ca de pildă cea de la Basarabi, din sudul Dobrogei (Sciţia Mică). Este posibil ca supranumele de Basarabov să i se fi dat în legătură cu această mânăstire, astfel de numiri întâlnindu-se şi în cazul altor mari nevoitori ai vieţii noastre monahale: Nicodim de la Tismana, Daniil Sihastrul, Paisie de la Neamţ, Calinic de la Cernica, etc. Ca atare, marii monahi au rămas cunoscuţi în Biserică nu prin numele sau locului de naştere, ci prin numele locului unde s-au nevoit, închinându-şi viaţa Domnului.

Citeste mai departe…

Priveghere la Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir

fragment din Privegheri – Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh! Amin.

Iubiţi credincioşi şi iubiţi studenţi!

Iată, ne-am asemănat într-o oarecare măsură Tesalonicului, pentru că, fără îndoială, la vremea aceasta, în oraşul minunat în care s-a săvârşit din viaţă Sfântul Dimitrie, „omorându-şi trupul patimilor şi sporindu-şi inima pentru Hristos” (cum spune una dintre cântări), astăzi vor fi multe candelabre aprinse spre priveghere. Dar să-I dăm slavă lui Dumnezeu că ne-a îngăduit şi nouă să fim o astfel de făclie bine aprinsă şi bine mirositoare înaintea Altarului Său, ajutându-ne, fără îndoială, Sfântul Dimitrie – pentru că este una dintre minunile lui că am reuşit astăzi să ne vedem atât de minunat împreună -, prin înălţimea cântării şi prin fierbinţeala rugăciunilor noastre, să ne apropiem tare mult de Tesalonic, adică de oraşul acela de graniţă între Muntele Athos şi restul lumii, între Grădina Maicii Domnului şi restul grădinilor Maicii Domnului.

Citeste mai departe…