Pâinea care s-a facut piatră

In vremea Sfantului Ioan Gura de Aur (sec. IV) traia un bogat, care tinea, impreuna cu sotia lui, de erezia lui Macedonie. Odata, ascultand invatatura sfantului, s-a pocait si s-a intors la adevarul Sfintei Biserici. Sotia lui insa, in timp ce din gura marturisea credinta ei in ortodoxie, inima ei traia inca in erezie.
La o mare sarbatoare a Bisericii, cand se obisnuia sa se impartaseasca multi crestini, s-a intamplat urmatorul fapt: Sotia bogatului s-a dus pe ascuns la preotii ereticilor sa se impartaseasca. Dar nu s-a impartasit, ci luand in mainile ei painea, a dat-o pe ascuns slugii ei sa o pastreze, fara ca cineva sa-si fi dat seama ce a facut (la inceputurile crestinismului crestinii luau Sfintele Taine separat).
Cand mai tarziu se savarsea Sfanta Liturghie a ortodocsilor, femeia s-a dus cu barbatul ei la biserica sa se impartaseasca. Cand a venit randul ei, a luat Sfantul Trup din mana Sfantului Ioan Gura de Aur, insa nu s-a impartasit ci a luat pe ascuns painea ereticilor.
Insa imediat s-a cutremurat de o minune. Painea ereticilor s-a transformat in gura ei, in piatra! Femeia s-a infricosat. Cu o voce tare a povestit tuturor intamplarea si a crezut din tot sufletul in Biserica Ortodoxa. Sfantul Ioan a asezat acea piatra in chivot, ca sa aminteasca minunea.

(Minuni si descoperiri din timpul Sfintei Liturghii)