Februarie 19, 2009
Anunturi
Fara comentarii
Slujbă de parastas pentru martirii neamului la Mănăstirea Râmeţ
La Mănăstirea Râmeţ se va oficia duminică, 22 februarie, o slujbă de parastas pentru martirii neamului. În această zi vor fi pomeniţi conducătorii Răscoalei de la 1784 – Horea, Cloşca şi Crişan, precum şi Crăişorul Munţilor, Avram Iancu.
Evenimentul este organizat de Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Consiliul Judeţean Alba şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Alba, Societatea cultural-patriotică “Avram Iancu” din România, Primăria şi Consiliul Local Aiud, Mănăstirea Râmeţ şi Biblioteca municipală “Liviu Rebreanu” Aiud.
Deplasarea se va face cu autobuzul, care va pleca duminică dimineaţa, la ora 8.00 din faţa Primăriei Aiud. La final cei doritori vor putea participa la o agapă creştinească, la restaurantul “Bleumarin”.
Sursa: Radio Reintregirea
Februarie 19, 2009
Poezie
1 Comentariu
Luminătorul – de VasileVoiculescu
Am fost ca nerodul din poveste
Ce căra Soarele cu oborocul
În casa-i fără uşi,fără ferestre…
Şi-şi blestema întunerecul şi nenorocul.
Ieşeam cu ciubărele minţii,goale,afară,
În lumină şi pară,
Şi când mi se părea că sunt pline,
Intram,răsturnându-le-n mine.
Aşa ani de-a rândul
M-am canonit să car lumina cu gândul…
|
Atunci ai trimis Îngerul Tău să-mi arate
Izvorul luminii adevărate:
El a luat în mâini securea durerii
Şi-a izbit naprasnic,fără milă,pereţii.
Au curs cărămizi şi moloz puzderii,
S-a zguduit din temelii clădirea vieţii,
Au curs lacrimi multe şi suspine,
Dar prin spărtura făcută-n mine,
Ca printr-un ochi de geam în zidul greu,
Soarele a năvălit în lăuntrul meu. |
Şi cu el odată,
Lumea toată…
Îngerul luminător a zburat aiurea,
Lăsându-şi înfiptă securea;
Cocioaba sufletului de-atuncea însă-i plină
De soare,de slavă şi de lumină. |
|
Februarie 19, 2009
Povestea zilei
1 Comentariu
Ajutorul celor neajutorati
Cât poate sa ajute Sfânta Liturghie pe crestinii care sunt pomeniti în timpul acesteia se vede si din întâmplarile care urmeaza, pe care le povesteste Sfântul Grigorie Dialogul papa al Romei (590 – 604):
Traia odata un sclav departe de ai sai si înlantuit cu lanturi grele.
Sotia lui obisnuia în unele zile sa se duca la Sfânta Liturghie pentru el. Dupa ani si ani, sclavul s-a întors în tara sa. A amintit atunci nevestei lui, cum în unele zile lanturile lui se desfaceau în chip nevazut si astfel se odihnea putin. Uimita, sotia a constatat ca aceasta se întâmpla exact în zilele în care se facea Sfânta Liturghie pentru salvarea lui.
Un marinar calatorea împreuna cu episcopul Agaton din Panorm catre Roma. În timpul calatoriei, marinarul se gasea în barca, care era legata în spatele vaporului. La un moment-dat, din cauza agitatiei marii, funia s-a rupt si barca a disparut.
Vaporul a ancorat într-o insula, în Ustiba. Acolo episcopul a asteptat trei zile, poate va apare barca marinarului. Trecând cele 3 zile a tras concluzia ca marinarul s-a înnecat. A dat deci porunca sa se faca Sfânta Liturghie pentru sufletul disparut în larg.
Când episcopul a ajuns în Italia, acolo, în orasul Porto, a întâlnit pe neasteptate pe marinar. Bucuria lui era de nedescris.
– Cum ai scapat de înec? l-a întrebat cu mirare.
– Pentru mult timp, preasfintite, am luptat cu valurile salbatice. Barca s-a umplut cu apa si s-a rasturnat de multe ori. Din cauza încercarii mele de a ma tine de ea, pâna la urma m-am epuizat si am lesinat. Atunci, nefiind nici treaz, nici adormit, apare în fata mea în larg, cineva care mi-a oferit pâine. Am mâncat si am prins puteri. Peste putin timp a trecut un vapor care m-a luat si m-a adus teafar la tarm.
– Cumva iti amintesti în ce zi s-a aratat acel necunoscut care ti-a dat pâine? a întrebat episcopul.
Raspunsul marinarului l-a umplut de uimire. Era chiar ziua în care s-a savârsit Sfânta Liturghie pentru el în Ustiba.
(“Minuni si descoperiri din timpul Sfintei Liturghii”)
