Sfintii 26 de Mucenici care au patimit in Gotia si
Sfantul Montanus Preotul si sotia sa, Maxima
26 martie
Vezi viata lor aici:
“Mama, de ce nu ne-ai lasat sa venim pe lume, ca ne faceam sfinti”
S-au dus doua doamne la Draganescu, la Parintele. Parintele o întreaba pe una dintre ele: „Câti ani ai?”. Ea zice: „33?. „Si câti copii ai avut? Îti spun eu: 32?. Eu ma gândeam ca nu putea sa aiba tot câte un copil la un an, dar ea a spus apoi ca facea chiuretaje si de 3-4 ori pe an. Pe urma, Parintele a întrebat-o si pe cealalta doamna câti copii a avut si i-a spus ca a facut semne la piciorul de la masa si a ajuns pâna sus. Zice Parintele: „Doi dintre ei ti-au spus: «Mama, de ce nu ne-ai lasat sa venim pe lume, ca ne faceam sfinti». Vezi ma, pe ea am putut-o ierta, dar pe tine nu te iert“.
Parintele Arsenie tinea foarte mult ca mamele sa lase copiii sa vina pe lume. Zicea ca sfârsitul lumii vine când copiii nu se mai nasc si când multi oameni vor muri înecati sau ca urmare a accidentelor, crimelor, fulgerelor. Multe rele vin peste noi, ca noi trebuie sa platim sângele si pacatele celor ce nu vor sa stie ce e pacatul, ale acelora care umbla în placeri si omoara (parintii pe copii si copiii pe parinti). (Maica Glicheria)
“Noi marturii despre parintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2005
Organizarea e simplă, ne trebuie doar o lumânare aprinsă!
N-o să putem sa ajungem la toate cabinetele, dar măcar la unul putem!
Nu acuzăm pe nimeni, ne plângem doar pe noi.
Miercuri, 25 martie 2009, ora 14
Plecare de la Facultatea de Teologie
(str. Mitropoliei 20)
A venit un om la Parintele Arsenie. Îi zice Parintele: „Ai venit împreuna cu sotia si cu fetita”. „Da“. „Ma, daca se duce de 7 ori la usa camarii si nu stie de ce s-a dus, îsi pierde mintea. Ma, de ce nu lasati copiii sa vina la rând? Si tu ti-o pierzi ma; sa te lasi de bautura si de fumat”.
Odata, o femeie însarcinata de la Sibiu s-a dus la Parintele Arsenie, la Draganescu. Când a vazut-o, Parintele i-a zis: „Ma, du-te repede sa nu scapi trenul”. „Pai, Parinte, zice, eu am venit sa…“. „Nu ma, mergi repede sa nu scapi primul tren”. Femeia a plecat suparata, gândindu-se: „De ce n-o fi vrut Parintele sa vorbeasca cu mine?”. A ajuns în Sibiu noaptea la ora 1. Când a intrat în casa i s-a rupt apa. A dat telefon dupa Salvare, iar la ora 4 a nascut un copil, pe care l-a botezat Ioan.
Altadata, stateam la Sibiu, la coada la pâine. În spatele meu s-au asezat doi domni. Unul dintre ei zice catre celalalt: «Am un prieten, Mihai, care a venit la mine plângând, spunând ca are cancer. A fost la o gramada de doctori, la Bucuresti, la Medias, la Cluj. Toti i-au spus ca are cancer. Eu îi zic: „Am auzit ca exista un om care-ti spune de toate. Hai sa mergem la el. Omul acela sta dincolo de Bucuresti, la Draganescu”». Atunci, mi-am dat seama ca e vorba de Parintele Arsenie. Domnul din spatele meu continua: «Când am intrat pe poarta, în curtea bisericii, vad ca omul acela iese din biserica si-mi zice: „Hai, mai, ca de când te astept. Ai reusit în sfârsit sa-l aduci?” si catre prietenul meu bolnav: „Ma, sa nu te mai duci la doctor, ca stii ce-ti spune: sapa si lopata. Ma, n-ai cancer, dar sa te lasi de bautura si de fumat. Si sa lasati copiii sa vina la rând”. Acum s-a facut sanatos; nu-l mai doare nimic, s-a lasat de bautura si de fumat, au copii. Vine la mine bucuros ».
“Noi marturii despre parintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2005
Troparul Bunei Vestiri:
“Astazi este inceputul mantuirii noastre si aratarea tainei celei din veac. Fiul lui Dumnezeu, Fiu al Fecioarei se face si Gavriil harul il binevesteste. Pentru aceasta si noi, impreuna cu dansul, Nascatoarei de Dumnezeu sa−i cantam: Bucura−te cea plina de har, Domnul este cu tine !”
Acatistul Bunei Vestiri poate fi citit/ascultat aici.
Stateam cuminte si asteptam sa-mi vina rândul. Pariniele tuna si fulgera împotriva pacatului, la crestini, iar eu ma faceam tot mai mica, pe masura ce ma apropiam de el. Cu epitrahilul tras peste un halat, cu o caciula pe cap si cu pantofii încaltati în galosi, Parintele Arsenie catehiza, predica, mustra si binecuvânta, dezvaluind pacatele fiecaruia, dupa masura. Am fost martora unor scene care m-au înfricosat…
Un barbat de vreo 50 de ani se arsese pe fata cu azot si era desfigurat. Dar nu pentru asta venise la Parintele, ci doar pentru a-i înmâna un modest pomelnic. Duhovnicul l-a strapuns cu privirea, dupa care l-am auzit spunând: „De ce crezi tu, crestine, ca te-ai ars chiar pe fata, ca sa fii respingator pentru toata lumea? “. Barbatul amutise. „Sa-ti spun eu de ce…Ti-ai batut joc de o fata în tinerete, dar nu ai luat-o de nevasta. A ramas singura, pâna la vârsta asta si este si stearpa pe deasupra, fiindca a avortat, ca sa evite rusinea unui copil fara tata, iar de atunci n-a mai putut ramâne însarcinata. Ai pacatuit si tu, dar ai împins-o si pe ea spre pacat! Acum platesti cu suferinta asta…”. Omul îsi plecase ochii în pamânt si plângea înfundat, cu pomelnicul uitat într-o mâna.
*
O femeie trecuta de 60 de ani, din Sâmbata de Jos, se plângea ca fiul ei s-a apucat de baut si o bate cu lantul de câte ori se îmbata. Parintele a ascultat-o, privind tinta în ochii sai, apoi l-am auzit cum ridica vocea: „Pe tine te bat de fapt cele 22 de avorturi pe care le-ai facut! Stii ce însemna asta? Auzi acum: asta însemna tot atâtea suflete care s-au dus pe lumea cealalta, fara a fi fost botezate si nu vor putea intra în Împaratia Cerurilor din cauza ta! În schimb, tu ai strâns bani si ti-ai facut ditamai cavoul, de parca dupa moarte vei ramâne acolo”. (Lucia Chima, Sinca Veche)
“Noi marturii despre parintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2005
In 1941 a venit la Parintele pentru sfat si un frate al meu, Vasile, casatorit in satul Calbor, langa Fagaras. Venise pentru ca se gandea ca va fi chemat si el in razboi si sa primeasca binecuvantare. Cand a ajuns in fata Parintelui, fara sa-i spuna cine este, parintele i-a spus: „Vasile, tu ti-ai ales avere, nu muiere. Pentru asta vei suferi toata viata.”. Atat i-a spus. Si asa a fost. El isi luase o fata bogata, cu pamant nesfarsit. Cand au venit comunistii, i-au luat si pamantul de sub casa lui. (Pr. Sofonea Ioan, Sibiu)
Prin anul 1985 am fost la Parintele Arsenie cu o fotografie a parintilor mei. Cand a vazut fotografia mi-a zis: „Mai, sa stii ca lui taica-tau ii va taia piciorul si va ramane in pensie”. Acest lucru s-a si intamplat, dar nu imediat, ci dupa 7 ani si 2 luni. Parintele Arsenie ne stia si trecutul si viitorul. (M.S., Victoria)
Eu sunt la a doua casatorie, binecuvântata si aceasta de Parintele Arsenie. Când eram casatorit cu prima sotie, l-am rugat sa mijloceasca ca sa ne binecuvânteze bunul Dumnezeu cu copii. Apoi i-am spus ca sotia avusese doua sarcini extrauterine. Dânsul mi-a raspuns: „Minte, ma, dar daca n-a vrut sa alapteze copii, va alapta cancer”. Într-adevar, a murit de tânara, cu cancer la piept. (Dumitru Matronea, Sibiu)
“Noi marturii despre parintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2005
Cine voieste sa vina dupa Mine…
Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula
Hristos nu trage de nimeni sa-l care in Imparatia Sa cea Cereasca. Atent si grijuliu cu drepturile omului modern, Dumnezeu, Cel acuzat de incalcarea drepturilor omului universal si din toate timpurile de toti natangii erijati in instante socio-etice, evita sa fie presant in ce priveste acceptarea Sa drept Domn si Dumnezeu. Nu ameninta, nu manifesta in strada, nu emite sloganuri evanghelice. El Este Dumnezeu si aceasta realitate ar trebui sa fie de ajuns sufletelor noastre ca sa-si afle linistea in El. Si Postul Mare despre aceste lucruri ne vorbeste, la aceste alegeri de ruta duhovniceasca ne provoaca.
Duminica aceasta, numita a Crucii, poarta cu sine aceasta dimensiune. Evanghelia zilei (Marcu VIII, 34-38 si IX, 1) evoca tocmai propunerea de libertate pe care Hristos o face firii umane. O libertate asumata prin Cruce, lentila prin care trebuie sa privim libertatile noastre, ale omeniei din noi. Nu exista fortari. „De voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie“ (Mc.VIII, 34) devine astfel cheia provocarilor în numele Evangheliei Împaratiei, a provocarilor schimbarilor celor în Hristos Dumnezeu. Lasând la alegere si acceptare proprie provocarile vietii, Hristos ne spune de fapt ca pentru a putea trece cumpenele vietii ne este Cel mai de pret aliat, cea mai aleasa calauza, cea mai deplina calauzire.
Icoana, fereastra catre cer
Pr. Simion Săsăujan (parohia Valea Aurie, Sibiu) si pr. Constantin Oprea (realizator) la emisiunea “Flori de pateric” (TV Eveniment, Sibiu) din 8 martie, 2009.
Pr. Simion Săsăujan (parohia Valea Aurie, Sibiu) la emisiunea “Flori de pateric” (TV Eveniment, Sibiu) din 8 martie, 2009, realizator pr. Constantin Oprea.
