Mi-a mai povestit cineva ca Parintele s-a rugat insistent la Dumnezeu pentru americani, sa nu-i pedepseasca, sa-i ierte ca si ei sunt creatia Lui si sa aiba mila de ei. Si l-a dus Dumnezeu pe Parintele Arsenie sa vada ce e pe acolo – prin America – si a zis Parintele: „Da, Doamne, sunt vrednici de pierzare”. Cum l-a dus? Nu stiu. Nu cred ca l-a dus cu trupul, L-a dus cu duhul. Ca urmare a ceea ce a vazut cu duhul, Parintele a pictat la Draganescu, deasupra scenei Învierii, mai multe cladiri moderne (turn) în flacari, reprezentare care ar putea fi profetica (vezi cele doua turnuri din „11 septembrie”).

Prea Sfintitul Daniil, la înmormântarea ParinteluiArsenie, a spus ca ar fi zis Parintele Arsenie asa: „Vor veni necazuri mai mari decât Muntii Fagarasului”. Ne-om duce la muntii Fagarasului si la dealul Prislopului sa se pravaleasca peste noi ca nu mai putem rezista («Atunci vor începe sa spuna muntilor: Cadeti peste noi!, si dealurilor: Acoperiti-ne!» – Lc.23, 30). Si ne-om duce la morminte sa iasa afara si sa intram noi de vii ca nu mai putem rezista.
Parintele a iubit mult Muntii Fagarasului; venea mereu pe la cabana Podragul si pe la Turnuri. Spunea Parintele: „Muntii Fagarasului si dealurile Prislopului va vor acoperi pe voi”.

Parintele a fost si este un sfânt între noi. O femeie i-a spus: „Parinte, când o fi la judecata, sa ne treci cu gramada”. Parintele a zis zâmbind: „ N-ai spus rau, mai”. A trecut de multe ori pe la noi prin sat. Unii îl cunosteau, altii nu-l cunosteau, dar Parintele spunea: „Oamenii la voi sunt cam rai, dar totusi, fac milostenie multa si asta îi ajuta”. (Olimpia Fuciu, Ucea de Sus)

“Noi marturii despre parintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2005

Genocidul Sufletelor – Experimentul Pitesti

Fragment din marturiile filmate pana in prezent pentru filmul documentar de lung-metraj “GENOCIDUL SUFLETELOR -Experimentul Piteşti. Reeducarea prin tortură”. Un film de Sorin Iliesiu. Copyright Fundatia VideoMedia

Emil Sebesan: “Toti tac despre Pitesti. Le-o fost frica.”

• GENOCIDUL SUFLETELOR. Experimentul Pitesti“. Clip 1
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Experimentul Pitesti“. Clip 2
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Experimentul Pitesti“. Clip 3
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Experimentul Pitesti“. Clip 4
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Reeducarea prin turtura. Nr. 5
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Experimentul Pitesti“. Clip 6
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Experimentul Pitesti“. Clip 7
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Experimentul Pitesti“. Clip 8
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Experimentul Pitesti“. Clip 9
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Experimentul Pitesti“. Clip 10
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Experimentul Pitesti“. Clip 11
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Experimentul Pitesti“. Clip 12

• GENOCIDUL SUFLETELOR. Aristide Ionescu 1/12.
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Aristide Ionescu 2/12.
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Aristide Ionescu 3/12.
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Aristide Ionescu 4/12.
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Aristide Ionescu 5/12.
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Aristide Ionescu 6/12.
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Aristide Ionescu 7/12.
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Aristide Ionescu 8/12.
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Aristide Ionescu 9/12.
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Aristide Ionescu 10/12.
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Aristide Ionescu 11/12.
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Aristide Ionescu 12/12.

Odata mi-a zis ca, într-o noapte, catre ziua, ne vor ocupa trei tari: Ungaria, Bulgaria si Rusia. Atunci eu am zis: „Ungurii or sa ne ocupe pe noi?”, iar el mi-a spus: „Si pe cei ce ne vor ocupa va veni ploaie de foc”. (Chis Aurelia, 93 ani, com. Boiu, jud. Mures)

Mi-a spus odata Parintele: „Bucurestiul are sa fie al doilea Ierusalim (dupa cele spuse în continuare nu rezulta ca acest lucru este neaparat bun, caci poate fi Ierusalimul – oras sfânt, dar poate fi si Ierusalimul în care nu mai ramâne „piatra peste piatra”! ). Sa nu va fie frica, caci Tara Fagarasului este pazita de Maica Domnului. Sta Maica Domnului în coate si genunchi si se roaga pentru Tara Fagarasului”. Iar eu i-am spus: „Vai, Doamne, cum sa fim noi asa de vrednici, noi – niste pacatosi, ca sa stea Maica Domnului în genunchi sa se roage pentru noi!?”. Si mi-a raspuns: „Asculta aici, Silvia, la voi e manastire la Sâmbata, se face manastire la Bucium, se face la Berivoi, se face la Dejani si se mai face una… Deasupra la muntii vostri veti vedea o stea cu coada. Când o veti vedea se va întâmpla ceva [atunci a început revolutia]. Si tot în Muntii Fagarasului se va arata o cruce de stele, iar atunci va mai fi ceva: un eveniment mare. (Toacse Silvia, Copacel)

„Ne-a marturisit ca nu va mai dura mult timp si va pleca spre Împaratia Tatalui Ceresc, dar ca va parasi aceasta lume datorita unui complot miselesc, al carui scop va fi acela de a-l otravi. Totusi, el nu va împiedica aceasta, deoarece atunci misiunea lui spirituala pe pamânt va fi deja terminata. Apoi a scos dintr-un cufar o carte groasa si foarte uzata, scrisa în greaca veche, care provenea de la sfintii crestini de la Muntele Athos. „În ea – ne-a spus parintele Arsenie – se gaseste descrierea hidrei cu rasuflarea otravitoare, care va urmari prin toate mijloacele sa împiedice lumina si vointa dumnezeiasca… Veti vedea si veti întelege spurcaciunea peste tot în jurul vostru: la serviciu, în magazine, în institutiile statului, în conducerea lui si mai ales în politica. Din nefericire, ea va intra pe furis chiar si în sânul Bisericii, murdarind unele suflete de aici. Aproape ca oamenii îsi vor pierde speranta. Doar cei care îsi vor pastra credinta adevarata vor fi salvati si mare va fi atunci Slava lui Dumnezeu peste ei”.

Apoi, parintele Arsenie a dezvoltat subiectul si a spus ca aceasta „lucrare diavoleasca” nu este ceva ce a aparut în vremurile noastre, ci ea dureaza din antichitate, de mii de ani, pregatind încetul cu încetul terenul pentru lupta finala care se apropie. Planul „lucrarii diavolesti” este minutios si, prin puterea banilor si a viciilor, între care minciuna, prefacatoria, intriga si omorul sunt cele mai importante, cei care o savârsesc au ajuns destul de aproape de telul lor principal, care este controlul si dominarea întregii lumi… Aici, însa, parintele a facut o afirmatie neasteptata, care a avut darul sa ne socheze într-o oarecare masura. El a spus ca, în mod paradoxal si într-un interval de timp scurt, atentia lumii se va concentra asupra tarii noastre, datorita schimbarilor extraordinare care vor avea loc si a semnelor specifice care vor depasi cu mult puterea limitata de întelegere a cunoasterii materialiste”. (Radu Cinamar- Viitor cu cap de mort – în culisele puterii, Editura Daksha)

“Noi marturii despre parintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2005

Spunea odata cineva: „Parinte, Ceausescu strica bisericile”. „Nu el, ma, ci pacatele omenirii“ – i-a raspuns Parintele. (Maria Matronea, Sibiu)

Odata, la Draganescu, am stat de vorba cu Parintele Arsenie în biserica si când sa ies catre poarta, cam pe lânga fântâna, Parintele s-a oprit în fata mea si mi-a zis: „Mai, hai sa-ti spun tie ceva, ca stiu ca tu nu ma spui la nimeni”. Si continua: „Hai, sa-ti spun cum se va descotorosi România de comunism. Toate celelalte tari comuniste vor face pasnic trecerea de putere de la comunism la capitalism – ca si când dai camasa de pe tine si iei alta camasa – numai România va face trecerea prin varsare de sânge si vor muri multi”. L-am întrebat pe Parintele daca voi muri si eu. Atunci, sfintia sa s-a asezat catre Rasarit, cu mâinile împreunate, ca si când s-ar fi rugat (nu cum fac preotii, cu mâinile în sus). A stat asa, cu fata catre cer, vreo 15 minute. Mi-a spus, apoi, ca nu voi muri la revolutie, dar ca „asta” va muri în ziua de Craciun. L-am întrebat: „Care asta?”. „Asta, ma, care ziceti voi ca nu vi-l mai schimba Dumnezeu”. Am întrebat încet: „Ceausescu, Parinte?”. Dânsul mi-­a zis: „Da, ma, asta. Si voi muri si eu, cu vreo 3 saptamâni înaintea lui”. (Biliboaca Matei, Savastreni)

Un cumnat, Ovidiu, a fost închis, pe vremea lui Ceausescu, pentru trecerea frauduloasa a granitei. Am fost cu sora mea, Nela, la Parintele Arsenie ca sa-i spunem. Parintele ne-a zis: „Sa-i para bine ca n-a fost puscat“. Apoi s-a întors catre lume si a zis: „Mai, sa stiti ca multi vor pleca din tara, dar putini se vor întoarce. Va veni vremea când ar dori sa se întoarca si n-or mai putea, caci România va fi înconjurata de flacari”. Parintele nu prea era de acord sa-ti parasesti tara.

Înainte de revolutia din 1989 Parintele ne-a spus ca miroase a praf de pusca si asa a fost. Ne-a mai spus ca o sa ne pasca un mare cutremur si blocurile din Bucuresti vor ajunge ca si cutiile de chibrituri.

“Noi marturii despre parintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2005

Dan Puric – cadoul de pasti al lui Robert Turcescu, in emisiunea 100% la RealitateaTV – aprilie 2009

Partea I (incepe la minutul 1)

Partea II (incepe la minutul 7)

„Mergeti si la preotii vostri, ca ei stiu necazurile mirenilor si greutatile voastre. Voi aveti preoti buni la Sibiu. Nu mergeti la manastiri sa va spovediti, ca va dau canoane mari. Dar sa mergeti la manastiri pentru rugaciuni, liturghii si dezlegari” – a zis odata Parintele Arsenie. (Maria Matronea, Sibiu)

Spunea Parintele Arsenie sa ne spovedim si împartasim mai des, ca va sosi timpul când se va lua Sfânta Liturghie la cer si nu se va mai savârsi pe pamânt. (Septimia Manis, 80 ani, Codlea)

Eram la Biserica Draganescu. Parintele Arsenie picta sus, iar eu stateam jos, lânga schela. La un moment dat, Parintele zice: „Mai, asa-i ca-s lacomi preotii?”. Eu nu spun nimic. Parintele ma întreaba si a doua oara si ma întreaba si a treia oara: „Mai, asa-i ca-s lacomi preotii?”. Eu nu scot o vorba. Atunci, Parintele se apleaca sa vada daca mai sunt lânga schela si îmi zice: „Mai, tu nu auzi ce vorbesc eu cu tine?”. Eu zic: „Dar, Parinte, acum nu am vorbit de preoti”. Parintele zice: „Da, mai, nu am vorbit acum de preoti, dar tu, când esti cu mai multe persoane si vorbiti de preoti, numai de rau ziceti de ei. Ziceti ca-s lacomi. Iata ce povata îti dau eu: sa nu-i mai vorbiti de rau pe preoti, fiindca sunt slujitorii lui Dumnezeu si nu aveti voie sa-i judecati voi”.
Dupa ce m-am întors de la Parintele, am deschis Biblia exact la paragraful care zice: „Cine esti tu, omule, ca sa judeci sluga altuia”. Exact ce-mi spusese Parintele Arsenie! De atunci, nu mai vorbesc pe nimeni de rau, mai ales pe preoti, ca Dumnezeu este singurul care poate sa-i judece. (Biliboaca Matei, Savastreni)

“Noi marturii despre parintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2005

Cuvântul de Paşti al Sfântului Ioan Gură de Aur din Penticostar

Cuvânt de învăţătură al celui între sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, în sfânta şi luminata zi a slăvitei şi mântuitoarei Învieri a lui Hristos, Dumnezeul nostru:

De este cineva binecredincios şi iubitor de Dumnezeu, să se bucure de acest Praznic frumos şi luminat.
De este cineva slugă înţeleaptă, să intre, bucurându-se, în bucuria Domnului său.
De s-a ostenit cineva postind, să-şi ia acum răsplata.
De a lucrat cineva din ceasul cel dintâi, să-şi primească astăzi plata cea dreaptă.
De a venit cineva după ceasul al treilea, mulţumind să prăznuiască.
De a ajuns cineva după ceasul al şaselea, să nu se îndoiască, nicidecum, căci cu nimic nu va fi păgubit,
De a întârziat cineva până în ceasul al nouălea, să se apropie, nicidecum îndoindu-se.
De a ajuns cineva abia în ceasul al unsprezecelea, să nu se teamă din pricina întârzierii, căci darnic fiind Stăpânul, primeşte pe cel de pe urmă ca şi pe cel dintâi, odihneşte pe cel din al unsprezecelea ceas ca şi pe cel ce a lucrat din ceasul dintâi; şi pe cel de pe urmă miluieşte, şi pe cel dintâi mângâie; şi aceluia plăteşte, şi acestuia dăruieşte; şi faptele le primeşte; şi gândul îl ţine în seamă, şi lucrul îl preţuieşte, şi voinţa o laudă.

Pentru aceasta, intraţi toţi întru bucuria Domnului nostru: şi cei dintâi, şi cei de al doilea, luaţi plata.
Bogaţii şi săracii împreună bucuraţi-vă.
Cei ce v-aţi înfrânat şi cei leneşi, cinstiţi ziua.
Cei ce aţi postit şi cei ce n-aţi postit, veseliţi-vă astăzi.
Masa este plină, ospătaţi-vă toţi.
Viţelul este mult, nimeni să nu iasă flămând.
Gustaţi toţi din ospăţul credinţei; împărtăşiţi-vă toţi din bogăţia bunătăţii.
Să nu se plângă nimeni de lipsă, că s-a arătat Împărăţia cea de obşte.
Nimeni să nu se tânguiască pentru păcate, că din mormânt iertare a răsărit.
Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a izbăvit pe noi moartea Mântuitorului; a stins-o pe ea Cel ce a fost ţinut de ea.
Prădat-a iadul Cel ce S-a pogorât în iad; umplutu-l-a de amărăciune, fiindcă a gustat din trupul Lui. Şi aceasta mai înainte înţelegând-o Isaia a grăit: Iadul, zice, s-a amărât, întâmpinându-Te pe Tine jos; amărâtu-s-a, că s-a stricat. S-a amărât, că a fost batjocorit; s-a amărât, că s-a surpat; s-a amărât, că a fost legat.
A primit un trup şi de Dumnezeu a fost lovit.
A primit pământ şi s-a întâlnit cu cerul.
A primit ceea ce vedea şi a căzut prin ceea ce nu vedea.
Unde-ţi este, moarte, boldul?
Unde-ţi este, iadule, biruinţa?
Înviat-a Hristos şi tu ai fost nimicit.
Sculatu-s-a Hristos şi au căzut diavolii.
Înviat-a Hristos şi se bucură îngerii.
Înviat-a Hristos şi viaţa stăpâneşte.
Înviat-a Hristos şi nici un mort nu este în groapă; că Hristos, sculându-se din morţi, începătură celor adormiţi s-a făcut.
Lui se cuvine slava şi stăpânirea în vecii vecilor.
Amin.

O femeie din Gurahont venise pentru o slujba de pomenire, fiindca îi murise baiatul în armata, cu numai doua saptamâni în urma. Parintele a dojenit-o parca mai blând: „Aminteste-ti pacatele tineretii tale si sa-i multumesti lui Dumnezeu ca ti-au mai ramas înca patru copii în viata, alaturi de tine, cu care te vei ajuta la batrânete. Nimic nu se petrece la întâmplare, cum crede omul. Raul se abate asupra noastra, dupa masura faptelor savârsite. Ce ramâne neplatit pe lumea asta, platim pe lumea cealalta”. Apoi s-a adresat tuturor celorlalti, care asteptau în biserica, ridicând vocea: „Rugati-va la Dumnezeu sa va pedepseasca în aceasta viata pentru faptele nespovedite de voi sau nedezlegate de duhovnicii vostri, caci în viata de apoi, amarnice sunt pedepsele Celui de Sus”. Parca ne-a trecut un fior pe sira spinarii si s-a auzit, asa ca un murmur, printre oamenii ce se aflau în biserica… Ne înfricosaseram toti. Atunci am înteles, mai bine ca niciodata, de ce i se spunea Parintelui „Biciul lui Dumnezeu”, cum îmi povestise mama în copilarie. (Lucia Chima, Sinca Veche)

“Noi marturii despre parintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2005

Predică la Izvorul Tămăduirii

fragment din Praznicar – Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh! Amin.

Iubiţi credincioşi, Prea Cuvioase Maici, Hristos a înviat!

După o slujbă atât de intensă în rugăciune, cu o Sfântă Liturghie şi cu toată minunata alcătuire a slujbei Aghiasmei, va fi greu să mai adăugăm ceva în cuvânt omenesc. Mai ales că prăznuirea de astăzi urmează unei săptămâni întregi de rodire în lumină a Bisericii, pe deplin meritat numită Săptămâna luminată.

Iată, aşadar, borna de lumină care ne face trecerea dinspre Săptămâna Luminată în anul aşteptării celuilalt Paşte, al celui care, o dată trecută Învierea din anul acesta, se pregăteşte deja. Asemeni bobului de grâu aşezat sub haina de lumină şi căldură a zăpezii pentru ca în anul ce vine să izbucnească în sute de alte boabe, mărgăritare de preţ prinse-n aurul prescurilor ce vor fi ridicate pe Altare.

Citeste mai departe…

Priveghere la Sfinţii Ilie Iorest şi Sava Brancovici

fragment din Privegheri – Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula

Hristos a înviat!

Şi după aşa cuvinte duhovniceşti, cum ne-au învăţat cântările liturgice, nu se cădea să lăsăm fără „cozonac” slujba de astăzi. Şi m-am gândit că azi dimineaţă v-am spus în timpul Sfintei Liturghii că există o carte în care sunt strânse toate mărturiile despre martiri, care se cheamă „Actele martirice”. Iată cartea tradusă în limba română de un mare profesor de teologie de la Bucureşti, Ion Rămureanu. Aş vrea însă să vă spun altceva: ce a determinat Biserica să-i aşeze pe sfinţi, pe aceşti mărturisitori, atât de sus. Şi fie că ei se cheamă Gheorghe – al cărui Acatist l-am citit în seara aceasta ca un fel de ultim rămas bun pentru sărbătoarea care a fost săvârşită -, fie Ilie Iorest sau Sava Brancovici, fie că-i cheamă Ion sau Vasile, sau cum îi va fi chemat pe cei care L-au mărturisit pe Hristos în puşcăriile comuniste, cu preţul vieţii lor şi cu preţul sângelui lor, toţi aceştia au înţeles cuvântul Mântuitorului, Care ne spune, auziţi: „Cel ce iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. Şi cel ce nu-şi ia crucea şi nu-Mi urmează nu este vrednic de Mine”. Iată aşadar că pornind de la acest: „…nu este vrednic de Mine…” şi voind să se facă vrednici de Hristos, mucenicii lui Hristos au ales crucea, să meargă cu ea până la capăt.

Să vedeţi ce conştiinţă înaltă aveau! Vă citesc dintr-una dintre epistolele către Romani ale Sfântului Ignatie Teologul, unul dintre martirii dintru început ai Bisericii. Ascultaţi ce le spune el romanilor, încercând să-i oblige să nu-l salveze din mâna celor care-l ucideau.

Citeste mai departe…