Andrei, Apostolul lupilor

Recenzii, Stelian Gombos Fara comentarii

„Andrei, Apostolul lupilor” – Dumitru Manolache, Editura Dacica, Bucureşti, 2008, 495 de pagini.

Recenzie de Stelian Gomboş

Lucrarea de faţă, elaborată cu multă competenţă şi acrivie de către ziaristul şi publicistul creştin Dumitru Manolache – cel care se îngrijeşte de pagina de spiritualitate a cotidianului „Gardianul”, constituie un demers mai vechi a domniei sale, deoarece această carte face parte din cea de a doua ediţie, revizuită şi îmbunătăţită şi este rodul unei investigaţii jurnalistice de peste 15 ani, sprijinită din plin de către Biserica Ortodoxă Română. O investigaţie concretizată şi fructificată într-un volum de aproape 500 de pagini, ce îşi propune să aducă dovezi substanţiale pentru o afirmaţie pe care o lansează într-un mod cât se poate de tranşant. Şi lucrul acesta îl observăm şi din Cuvântul la a doua ediţie semnat de către Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc de la Mănăstirea „Sfânta Maria” din Techirghiol – Constanţa, care susţine că: „Apostolul Andrei este important pentru că, mai întâi, ne-a creştinat. Este o mare cinste pentru noi. Din peştera lui de la Ion Corvin a plecat creştinismul la noi. Este o cinste pentru neamul nostru românesc, atât de bârfit şi de călcat în picioare. Noi am luptat să ne ţinem pământul. N-am fost niciodată în avangardă, ci numai în avanpost. Cine-şi dă viaţa pentru marele Adevăr este asemenea îndumnezeirii. Pentru strămoşii noştri a fost suficientă prezenţa Sfântului Andrei. El nu a venit „să spună”, pentru că nu trăim cu inventări în credinţă. Deja credinţa era. Hristos venise. Apostolul Andrei nu a venit să ne spună noutăţi, ci ceea ce a spus Mântuitorul: Eu sunt Cel ce sunt: Calea, Adevărul şi Viaţa! Nu-i nimic altceva. Eu sunt mulţumit cu cât ne-a lăsat Sfântul Andrei. De ce ne-am mai teme de moarte dacă ne-am pregătit de Înviere? Peştera, Dobrogea şi Sfântul Andrei ne aşteaptă de două mii de ani…”

Citeste mai departe…

Povestea zilei, 02.04.2009 – “Si ceilalti unde-s, mai?”

Povestea zilei, Pr. Arsenie Boca Fara comentarii

Odata, Parintele era în biserica de la Draganescu si vorbea cu lumea. Îl chema pe fiecare aproape de dânsul si îi zicea pacatele în auzul tuturor. L-a întrebat pe un barbat de 46 de ani, cu femeia bolnava: „Câti copii aveti, mai?”. Omul a zis ca are 3 copii. „Si ceilalti unde-s, mai? Ori i-ati aruncat pe gârla?”. Omul i-a spus ca n-a aruncat nici un copil pe gârla. „Si atunci – zice Parintele – atunci unde sunt ceilalti? Stiu ca nu i-ati înecat în gârla, dar i-ati „aruncat ” asa cum faceti voi. Uite, ce-ti spun. Du-te si lamureste-­ti, femeia sa mai faca înca un copil si nu va mai fi bolnava. Daca va mai da nastere înca unui copil, va va ierta Dumnezeu o parte din pacate, dar sa stiti ca va mai ramân multe pacate. Ai înteles, mai?”. „Am înteles Parinte” – a zis omul.

Odata, Parintele Arsenie i-a spus unui tânar care venise la el: „Daca vrei sa mai faci o facultate, promite-i lui Dumnezeu ca nu vei lua spaga de la nimeni. Si sa mai lasi femeile. Atunci îti va mai reveni vederea, ca vad ca porti ochelari si vei reusi sa ajungi doctor” (Biliboaca Matei, Savastreni)

“Noi marturii despre parintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2005