Ganduri despre laptele din comert

Laptele este alimentul cel mai complex si mai usor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de baza si in nutritia omului. Este cel mai frecvent consumat de om inca din cele mai vechi timpuri.

Important este faptul ca substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, astfel ca laptele este asimilat de organism mai bine decat orice alt aliment, putand fi consumat atat in stare proaspata cat si sub forma de diferite produse lactate.

Apa - In industria laptelui si a produselor lactate se foloseste numai apa potabila. Trebuie sa fie inodora, incolora, insipida. Duritatea apei trebuie sa fie 15 grade  germane, pura din punct de vedere microbiologic.

Substanta uscata - Prin incalzirea laptelui la temperatura de 102…105 grade C si in urma evaporarii apei se obtine substanta uscata, un reziduu de culoare galbena-bruna. Dintre compusii chimici ai laptelui cel care variaza este grasimea si de aceea in practica se foloseste ca indice caracteristic substanta uscata neagra, adica substanta ramasa dupa indepartarea grasimii din rezidul obtinut prin evaporarea apei.

Substanta grasa

Grasimea - este componenta din lapte care prezinta cele mai mari variatii cantitative in functie de specie, rasa animalului si de perioada de lactatie. Ea variaza in limite largi 3-5% cu o valoare medie de 3,7%. Lipidele se prezinta sub forma de globule de marimi variabile. In lapte se gasesc trei fosfogliceride: lecitina, cefalina si sfingomielina.

Se gaseste sub forma emulsionata. Substanta grasa din lapte este formata din gliceride 98-99% si contine si alte cantitati de alte lipide: fosfatide 0,2-1,1%; steroli 0,25-0,4. In compozitia grasimii laptelui intra aproape toti acizii grasi saturati si nesaturati. Dintre acestia 11 acizi grasi sunt prezenti intr-o cantitate mai mare: acid butiric, acid capronic, acid caprilic, acid lauric, acid miristic, acid palmitic, acid stearic, acid arahic, acid oleic si acid linoleic. Culoarea grasimii este data de prezenta unor pigmenti(carotina, xantofila) care provin din nutritiile verzi, incat vara datorita pasunatului culoarea grasimii este mai galbena decat iarna.

Substanta proteica

Proteinele - proteinele din lapte sunt formate din cazeina, lactoalbulina si lactoglobulina.

Cazeina - este componentul proteic si reprezinta 80% din totalul substantelor proteice din lapte. Se poate obtine din lapte prin precipitare in prezenta unui acid la pH= 4,6. Sub forma pura se prezint ca o pulbere alba, fara gust si fara miros. Ea coaguleaza si sub actiunea unor enzime(cheag, pepsina).

Lactoglobulina - se gaseste in cantitati foarte mici. Are un continut mai ridicat de sulf fata de cazeina si un continut foarte redus de fosfor.

Lactoalbumina - continut relativ redus de azot si un continut ridicat de sulf. Nu contine fosfor, este solubila in apa, precipita sub actiunea caldurii(peste 72oC))

Lactoza - sau zaharul din lapte imprima gustul dulceag laptelui proaspat muls. Puterea ei de indulcire este de circa patru ori mai mica decat a zaharozei. Este secretata de glanda mamara, se gaseste in natura numai in lapte. Din punct de vedere chimic este un dizaharid formata dintr-o molecula de glucoza si una de galactoza. Sub actiunea unor microorganisme(bacterii, drojdii) sufera diferite fermentatii care au unele caracteristici de gust si aroma la obtinerea diferitelor produse lactate.

Saruri minerale - laptele contine circa sapte saruri minerale sub forma de cloruri(Na, K), fosfati(monopotasic, dipotasic), citrati(tripotasic, tricalcic). Un rol important il au sarurile de calciu si fosfor in procesul de inchegare a laptelui asigurand obtinerea unui coagul cu o anumita consistenta pentru a putea fi prelucrat in branzeturi.

Vitaminele - laptele contine cantitati apreciabile de vitamine hidrosolubile si liposolubile. Continutul de vitamine din lapte este influentat in principal de tratamentul termic aplicat in diferite faze tehnologice. Exemple de vitamine care se gasesc in lapte:

Vitamina A: nu se distruge in timpul pasteurizarii daca se evita contactul cu aerul si lumina. In lapte se gaseste in proportie de 30%.

Vitamina B1: in lapte se gaseste in proportie 23%, rezista in timpul pasteurizarii de scurta durata.
Vitamina B2: in lapte se gaseste in proportie de 85%, nu se distruge in timpul pasteurizarii de scurta durata.
Vitamina C: se gaseste in proportie de 29%, este sensibila la caldura si lumina.
Vitamina PP: se gaseste in lapte in proportie de 66%.
Enzimele - in lapte se gasesc 19 enzime provenind din sange sau secretate de diferite microorganisme. Principalele enzime ele laptelui sunt peroxidaza, catalaza, reductaza, amilaza, lipaza. Lipaza descompune grasimea. Proteazele descompun substantele proteice. Fosfataza si peroxidaza se folosesc ca indicatori a proceselor termice la care este supus laptele.

Gazele - continutul de gaze inglobate in lapte este variabil. Imediat dupa muls volumul de gaze este mai mare si predomina cantitativ CO2.

Calitatea laptelui ce intra in procesare

Standardele de sanatate cerute de  producatorii de lapte proaspat este mult mai mare decat celor care produc lapte pasteurizat. Increderea eronata in siguranta ca procesul de pasteurizare distruge orice determina pe cei implicati in lantul de producere sa jongleze in limite mai largi in ceea ce priveste manipularea septica a laptelui. In aceste fabrici standardele sanitare nu sunt stricte - se bazeaza pe ideea ca pasteurizarea va curata laptele de elementele improprii. Totusi o materie prima murdara si contaminata nu poate fi curatata de pasteurizare.

O materie prima sanatoasa presupune:

- o vaca sanatoasa
- hrana corespunzatoare
- soare
- aer proaspat
- tonus muscular normal al vacii
- curatenie unde doarme vaca

De asemenea se stie ca in marile ferme hrana sanatoasa este un lucru rar. De obicei hrana vacilor este viciata si laptele nu este manevrat cu grija necesara. (ganditi-va ca aveti de-a face zilnic cu sute de vaci si tone de lapte) [5]

Hrana vacilor este in mod normal iarba proaspata, dar pentru ca nu exista atata iarba in jurul unei ferme cu mii de vaci acestea sunt hranite in zilele de astazi cu cereale si alte lucruri pe care in mod normal nu le-ar manca. Marea parte a hranei vacilor este consistuita din cereale si soia, care absorb 80% din toate ierbicidele utilizate in SUA.

Doar prin schimbarea dietei animalelor de la iarba verde la cereale se creeaza multe probleme. Dar asta-i doar inceputul. Annual tone de deseuri ale abatoarelor (sange, vene, oase) si ramasitele canilor si pisicilor eutanasiate din adaposturile de animale sunt transformate in concentrate furajere. S-a inceput chiar si folosirea resturilor de mancare dehidratate de la restaurante. S-au facut experimente cu fecale de vite, porci, continutul canalizarilor oraselor. (The Next Bad Beef Scandal?” US News & World Report, September 1, 1997. )

Mediul in care traiesc vacile nu sunt asa cum natura o cere. Vacile nu au parte de miscare, de aer liber si soare. Sunt tinute pe cativa metri patrati toata viata lor. Acolo mananca, acolo sunt mulse. Doar cand nu mai sunt profitabile fac putina miscare spre zona de abator.

Marile ferme produc o cantitate imensa de fecale. De exemplu in California se produc resturi  cu echivalentul a 21 milioane de oameni. O asemenea cantitate de resturi nu poate fi absorbita de natura si sunt deversate in raurile si lacurile din imprejurimi. Fermele mici ale taranilor pot recicla aceste materii in pamant ingrasandu-l in acelasi timp.

Antibioticele sunt folosite pe scara larga in cazurile de imbolnaviri pentru ca un animal care nu face miscare si este private de soare este mult mai bolnavicios.

Mancarea administrata animalelor este mixata cu antibiotice si acestea vrand-nevrand sunt inbuibate cu antibiotice. Fara sa stim ajungem sa consumam si noi carne si lapte in care antibioticele preexista inainte de ambalare.

In SUA laptele contine urmele a peste 80 de tipuri de anitibiotice. Asta pentru ca bacteriile ajung rezistente la antibiotice si medicii veternari trebuie sa gaseasca noi solutii pentru tratarea vacilor. Astfel problema devine si mai serioasa determinand un consum nestiut de antibiotice in dieta noastra.

(Nutrition News and Views, Nov/Dec 1999, Vol 3, No.6, p 2. )

Hormonii sunt folositi pentru a mari productia de lapte. Investitorii vor ca fermele sa fie mai competitive determinandu-i pe medici si cercetatori sa caute noi solutii pentru marirea productiei.

In anii 1930 in medie o vaca producea aproximativ 6 litri de lapte. In 1988 media a fost 15 litri. Aceasta s-a putut realiza prin alaptare selectiva pentru a obtine vaca-doica si astfel pentru a produce cat mai mult hormon al glandei pituitare astfel obtinandu-se cantitati mari de lapte. Si totusi industria nu s-a multumit cu asta. Astazi rBGH un hormon de sinteza pentru crestere este folosit pentru a obtine si mai mult lapte de la vacile doica ajungand pana la 25 litri pe zi. Suna bine insa exista si reversul medaliei atunci cand stricam ordinea naturii. Documentele FDA arata ca vacile injectate cu rBGH sunt cu 79% mai vulnerabile spre mastita. In 1991 un raport asupra fermei Monsanto facut de Universitatea din Vermont a aratat aceleasi probleme ca si documentele FDA si in plus un numar impresionant de feti nascuti morti sau cu malformatii.(Andrew Christiansen, Recombinant Bovine Growth Hormone: Alarming Tests, Unfounded Approval: The Story Behind the Rush to Bring rBGH to Market,” published by Rural Vermont, 1991.)

FDA admite ca injectiile cu BGH mareste imbolnavirile si folosinta medicamentelor la vacile doica. Uniunea consumatorilor din SUA sustine ca repetatele infectii ale ugerelor dau foarte probabil lapte de calitate inferioara - continand mai mult puroi si bacterii -  decat laptele vacilor netratate.  [6]

O vaca tipica a  fermelor din vremurile noastre. Ugerul este asa de plin ca aproape il taraste pe jos si trebuie mulsa de trei ori pe zi.Se observa o excrescenta neobisnuita a pieptului: gusa sau tumoare?

Pasteurizarea

Pasteurizarea HTST (high temperature/short time): incalzit 15-30 secunde la 71.7 grade Celsius si apoi rapid racit si impachetat.

Pasteurizarea UHT (Ultra high temperature ): incalzit la 138 grade Celsius pentru mai putin de o secunda.

Dupa pasteurizare laptele nu este totalmente stabil. Lasat la frigider se altereaza in decurs de doua-trei saptamani cu exceptia laptelui UHT care rezista 3 luni la temperatura camerei in mediu aseptic.

Pasteurizarea nu elimina riscul contaminarii laptelui pe parcursul liniei tehnice de procesare. (ex. pomparea laptelui prin tevi contaminate) si nu elimina organismele rezistente la caldura desi multe elemente patogene sunt distruse.

Beneficiul pasteurizarii este ca face laptele mai sigur pentru consum. Totusi prin pasteurizare se distrug enzime prezente in lapte care il fac usor de digerat. De asemenea altereaza gustul natural al laptelui.[3]

Herbert M. Shelton in cartea sa “The Hygienic System: Orthotrophy” arata ca laptele pasteurizat a determinat moartea puilor de pisica hraniti cu acest tip de lapte. Laptele pasteurizat a fost digerat cu mare greutate si a determinat constipatie, scorbut, rahitism, scrofuloza. Cainii hraniti cu lapte pasteurizat s-au imbolnavit de raie si alte afectiuni. Laptele pasteurizat singur nu este suficient pentru a mentine viata, sanatatea si dezvoltarea normala.

Pasteurizara distruge componenti esentiali facandu-i nedigerabili. Albuminoidele sunt coagulate. Glucidele sunt distruse.[5]

Pasteurizarea este un proces de tratare a laptelui pentru a omori bacteriile. Desi Louis Pasteur a descoperit aceasta tehnica pentru conservarea berii si a vinului, el nu este vinovat pentru aplicarea ei laptelui. Aceasta a fost aplicata la sfarsitul anilor 1800 ca o solutie temporara pana cand laptariile urbane excesiv de murdare reusesc sa gaseasca un mod de a produce lapte mai curat. Dar in loc sa curete procesul de productie, laptariile au folosit pasteurizarea ca un mod de a ascunde laptele murdar/compromis. Pe masura ce laptele a fost produs in cantitati tot mai mari, pasteurizarea a devenit necesara laptariilor mari. Asa ca publicul a trebuit sa fie convins ca laptele pasteurizat era mai sigur decat laptele proaspat. In curand consumul de lapte proaspat a fost acuzat ca principal vinovat de diverse boli pana cand publicul a fost in cele din urma convins ca laptele pasteurizat este superior laptelui in stare naturala.

Astazi daca spui lapte proaspat, multa lume ti-ar spune “poti muri daca bei lapte proaspat”. Dar adevarul este ca de departe sunt mai multe riscuri in a bea lapte pasteurizat decat lapte nepasteurizat. Laptele nepasteurizat contine in mod natural bacterii sanatoase care impiedica inmultirea organismelor nedorite si periculoase. Fara aceste bacterii prietenoase, laptele pasteurizat este mai expus contaminarii. Mai mult, echipamentele moderne (aparatura de muls, rezervoarele de inox, camioanele frigorifice) fac posibil accesul la lapte nepasteurizat in orice oras.

Nu numai ca pasteurizarea omoara bacteriile prietenoase, dar si diminueaza continutul nutritiv al laptelui. Laptele pasteurizat are o pierdere de 66% a vitaminelor A, D si E. Pierderea de vitamina C depaseste de obicei 50%. Caldura afecteaza vitaminele solubile in apa si sunt afectate de la 38 pana la 80%. Vitamina B6 si B12 sunt distruse in intregim in procesul de pasteurizare. Pasteurizarea distruge de altfel si binefacatoarele enzime, anticorpi si hormoni. De asemenea prin pasteurizare se distruge lipaza (enzima care descompune grasimea), care impiedica metabolismul grasimii si abilitatea de a absorbi corect vitaminele grase si solubile A si D. Industria laptelui este constienta de diminuarea vitaminei D in laptele comercial asa ca il imbunatatesc cu o alta forma a acestei vitamine.

Toti am fost lasati sa intelegem ca laptele este o sursa superba de calciu, cand de fapt, pasteurizarea distruge in parte calciul si alte minerale. Distrugerea completa a fosfatozei este o metoda de a testa daca laptele a fost pasteurizat corect. Fosfataza este esentiala in absorbtia calciului.

Laptele direct de la vaca este atat de plin de beneficii  incat sunt suprins ca nu-l bea toata lumea. Extrem de bogat in enzime contine toti cei 22 de aminoacizi esentiali iar copiii care il beau in starea sa naturala au incidenta cea mai mica in astm si alergii.

Laptele de la vacile ce pasc iarba pe pasune este bogat in acidul linoleic (CLA), un acid gras care creste metabolismul, ajuta la eliminarea grasimii abdominale, creste masa musculara, reduce rezistenta la insulina, intareste sistemul imunitare si micsoreaza alergiile fata de hrana.

Bacteriile benefice, enzimele sanatoase si proteinele din laptele proaspat indeparteaza problemele digestive ale multor oameni si intareste sistemul imnunitar. [4]

UHT (Ultrapasteurizarea)

Cu timpul industria a devenit tot mai concentrata si multe din fabricile de productie a laptelui au trecut la ultrapasteurizare. Aceasta implica o temperatura mai inalta si timp de trataare mai lung.Industria sustine ca aceasta este necesara deoarece multe microorganisme au devenit rezistente la caldura si acum supravietuiesc pasteurizarii normale.

Un alt motiv pentru ultrapasteurizare este ca ii confera laptelui o viata de raft mai mare - pana la patru saptamani. Magazinele agreeaza aceasta dar multi consumatori se plang de gustul sec. Laptele este virtual steril - este ceea ce ai vrea sa bei?

Producatorii de lapte nu spun ca de fapt ei ultrapasteurizeaa laptele - cuvantul este scris cu litere foarte mici - si laptele este vandut la raionul de produse racite desi poate fi pastrat in afara frigiderelor pana cand ambalajul este deschis.

Omogenizarea

Laptele direct de la vaca contine smantana care se ridica deasupra. Omogenizarea este un proces care sparge globulele de grasime si le distribuie omogen in masa de lapte astfel incat acestea sa nu se ridice deasupra. Acest proces mareste nenatural suprafata de grasime expusa aerului in care oxidarea are loc mai mult si determina laptele sa se compromita. Omogenizarea este legata de bolile de inima si aterosclerozei.

Sa bem sau nu lapte?

Luand in considerare cum laptele modern este produs si procesat nu este de mirare ca milioane de americani sunt alergici la el. O reactie alergica la lapte poate determina diaree, voma, dureri de stomac, balonari, greturi, dureri de cap, congestia sinusurilor si a pieptului, rani ale gatului. Consumul de lapte a fost asociat si altor boli ca astm, ateroscleroza, diabet, infectii cronice (ale aparatului respirator superior si ale urechilor), obezitate, osteoporoza si cancer de prostata, ovare, san si colon.

Odata inteles cum laptele modern este procesat si produs, este logic a-l evita cu desavarsire. Dar laptele real, neprocesat, al vacilor ce pasc pe pasune, contine nutrimente vitale cum sunt: vitaminele solubile grase A si D, calciul, vitamina  B6, B12, CLA (acidul linoleic conjugat - un acid gras natural prezent in laptele vacilor hranite cu iarba si care reduce grasimea corpului si protejeaza impotriva cancerului).

Laptele real este o sursa completa de proteine si este plin de enzime. Laptele neprocesat contine bacterii benefice care protejeaza impotriva elementelor patogene si contribuie la o flora sanatoasa in intestine. Acest tip de lapte mareste continutul probiotic si enzimatic, facandu-l un aliment terapeutic pentru sistemul nostru digestiv dar si al sanatatii in general.

Asadar raspunsul la intrebare este - da, beti lapte numai daca puteti accede la lapte neprocesat de la vaci ce pasc.

Cateva indemnuri:

-        eliminati laptele comercial din dieta dumneavoastra. Inlocuiti-l cu branza proaspata, iaurt natural,  smantana proaspata, etc

-        gasiti o sursa de lapte natural. In state cum este California, este usor pentru ca lapte neprocesat este vandut in magazine ce vand mancare sanatoasa/eco. Laptele de la vacile care pasc iarba si contine toate elementele grase sunt un aliment excelent pentru copiii aflati in crestere. [6]

Lapte proaspat versus laptele procesat

Multi oameni au trait pentru mii de ani band lapte neprocesat cu mult inainte ca pasteurizarea sa fie descoperitat. Weston A. Price scrie despre acesti oameni si sanatatea lor in cartea  “Nutrition and Physical Degeneration”

Laptele proaspat este un aliment ideal.In laptele neprocesat exista in mod natural acidul lactic care produce bacterii (Lactobacillus).Aceste bacterii controleaza, chiar omoara bacteriile patogene. Aceste bacterii sunt de mare ajutor in controlul fermentilor si ciupercilor din tractul intestinal.

Bacterii patogene nu sunt de gasit in laptele curat obtinut de la vacile care pasc iarba verde pe pasune.

Laptele din marile ferme de lapte, din care se face toata productia de lapte pasteurizat provine de la animale bolnave datorita cresterii, hranirii si cazarii. Laptele de la aceste animale au un continut ridicat de hormoni si antibiotice.

Aceste animale au nevoie de antibiotice din dorinta de a controla frecventele infectii ale acestor animale. Hrana lor se bazeaza pe furaje foarte bogate in proteine soia si alte elemente pentru care sistemul lor digestiv nu a fost proiectat. Laptele de la aceste animale probabil ca nu va fi niciodata curat, iar pasteurizarea este probabil necesara pentru a-l face ’satisfacator’ consumului uman.

Fermentarea sau putrefactia

Daca laptele proaspat (si neprocesat) este acoperit si lasat la temperatura camerei in cateva zile va fermanta sau se va acri.

Orice bacterie patogenica prezenta va fi distrusa de actiunea  Lactobacillus si bacteriile asociate benefice.

Fermentatia sau acrirea este o treaba mult mai buna pentru prelungirea vietii pe raft a lapteului decat pasteurizarea. Laptele fermentat este mai bine tolerat decat laptele pasteurizat de multe persoane.

Fermentarea digereaza proteina laptelui ‘caseina’ si digereaza si parte din lactoza (zaharoza din lapte). Acrirea laptelui nu distruge niciuna din proprietatile benefice ale laptelui.

Tratati o mostra de lapte pasteurizat cu acelasi procedeu de mai sus si putrefactia va face laptele impropiu consumului uman. Aceasta se intampla datorita bacteriilor ce supravietuiesc procesului de pasteurizare. Bacteria benefica a acidului lactic nu supravietuieste procesului pasteurizarii.

Laptele este de asemenea omogenizat. Omogenizarea nu serveste niciunui scop benefic. Ceea ce a reusit sa supravietuiasca pasteurizarii este distrus de procesul de omogenizare. De asemenea serveste la ascunderea prezentei sau absentei smantanei sau grasimii din lapte.

Abilitatea de a adauga aditivi alimentari pentru a drege gustul sau mirosul este in afara oricarei imaginatii a consumatorilor.

In ziua de astazi laptele procesat este cu siguranta un produs insuficient de natural asa cum adeptii pasteurizarii vor ca noi sa credem.

De asemenea adeptii pasteurizarii au reusit sa ne indeparteze de fermele de familie.

Daca intreaga noastra hrana ar fi in mainile a catorva firme multinationale cu siguranta am fi in stare proasta.

Nu trebuie sa permitem asa ceva. Trebuie sa sprijinm familiile fermiere si produsele lor care ar trebui sa includa si lapte proaspat integral.

Pe site-ul Weston A. Price se afirma:.

“Laptele din ziua de asta este acuzat ca ar cauza de la alergii la boli de inima pana la cancer, dar cand americanii puteau cumpara lapte real aceste boli erau rare”. [6]

      Concluzii

Laptele este un aliment benefic consumat in stare naturala. Pasteurizarea si omogenizarea reduc in cantitati drastice digestibilitatea si utilitatea laptelui.

Calitatea laptelui pasteurizat este denaturata deci de pasteurizare dar si de alimentatia improprie a vacilor (concentrate in loc de iarba verde, antibiotice, hormoni), a medicamentelor continuu administrate si mai ales de viata incorecta vacilor din fermele de animale (spatiu inchis, lipsa soarelui si a miscarii). Imagini din fermele de vaci se pot gasi si la [1].

De asemenea tevile si rezervoarele din procesul prepararii laptelui industrial sunt o buna sursa de bacterii tinand cont de cantitatea de lapte vehiculata zilnic, un mediu constant de germinare si evolutie. (cate fabrici de lapte opresc productia pentru a face curatiri si sterilizari repetate ale tevilor si rezervoarelor? Este mai usor sa se mascheze asta prin pasteurizare.)

Pentru o viata sanatoasa trebuie sa consumam laptele proaspat de la vaci care ies la pascut si deci au parte de iarba verde, soare si miscare normala.

Am exersat si am pus laptele nefiert in frigider. L-am testat a doua zi. L-am baut fara probleme.

Faceti si voi un exercitiu si cumparati lapte proaspat de la tarani si lasati o parte din el nefiert in frigider. O sa remarcati ca nu difera ca gust de cel fiert, nu se altereaza de la o zi la alta.

Nu este asa de dificil a procura si consuma lapte proaspat ci doar constiintele noastre ne dau argumente in consonanta cu comoditatea citadina.

1. Human Farming Association
http://www.hfa.org/

2. Modern Diets and Nutritional Diseases
http://www.modern-diets-and-nutritional-diseases.com/

3. What is Pasteurized Milk?
http://www.wisegeek.com/what-is-pasteurized-milk.htm

4. Natural Living Site: Pasteurization of Milk  by
http://www.bellaonline.com/articles/art20861.asp

5. Pasteurized Milk Kills
http://chestofbooks.com/health/natural-cure/The-Hygienic-System-Orthotrophy/Pasteurized-Milk-Kills.html

6. Milk: It Does a Body Good?
http://www.westonaprice.org/transition/dairy.html

8. Pasteurized or ultra-pasteurized milk; homogenized organic versus raw?
http://www.chow.com/stories/10384

9. Louis Pasteur And the Myth of Pasteurization
http://www.mnwelldir.org/docs/history/biographies/louis_pasteur.htm

10.The Health Benefits Of Raw Milk From Grass-Fed Animals
http://www.realmilk.com/healthbenefits.html

Vezi si:

• Avem grija de sanatatea noastra? (II -GRIPA  PORCINA)
• Avem grija de sanatatea noastra? (III - Despre sarea din comert)
• Avem grija de sanatatea noastra? (IV - Vaccinurile - cat si ce riscam?)
• Avem grija de sanatatea noastra? (V - Despre aditivii alimentari.)