Darul discernământului: Călugărul cu faimă rea

Avva Ammon s-a dus odată într-un loc unde vieţuia un monah a cărui nume nu era prea bun. Chiar în ziua aceea o femeie intrase în chilia sa. Aflând vecinii, s-au scandalisit foarte şi s-au adunat, cu gând să-l alunge din acel loc. Fiindcă auziseră că vestitul episcop Ammon se afla în locul acela, s-au dus la el spunându-şi păsul. Ba chiar l-au rugat să vină şi să-l pedepsească pe vinovat.
Nefericitul monah, îndată ce a aflat că sfântul vine la chilia sa dimpreună cu mulţime mare, a ascuns-o pe femeie într-un chiup [vas de lut] uriaş.
Ajungând sfântul la chilia monahului, a priceput de îndată ce se întâmplase, dar, din iubire pentru Dumnezeu, a acoperit fapta, îndreptându-l pe cel vinovat mai degrabă prin iubire, decât prin dreptate.
Prin urmare, după ce a intrat în chilia aceluia, s-a aşezat pe chiup, poruncindu-le oamenilor să caute prin chilie. Au căutat aceia mult şi bine, negăsind nimic. Atunci sfântul le spuse:
- Ce mai aveţi de zis acum? Dumnezeu să vă ierte!
Apoi, după ce s-au risipit oamenii locului, s-a ridicat de pe chiup, l-a luat de mână pe călugăr şi i-a spus:
- Frate, fii cu băgare de seamă la sufletul tău. Îngrijeşte-te de mântuirea ta.
Apoi, fără a mai spune ceva, a plecat. (Avva Ammon)

“Darurile Sfântului Duh”, editura Sophia, 2006