Povestea zilei, 14.09.2009 – “Darul discernământului: Avva Zenon şi postitorul”

Povestea zilei Fara comentarii

Darul discernământului: Avva Zenon şi postitorul

Într-un târguşor trăia un om ce postea atât de mult, încât toată lumea se minuna de-aşa mare postitor. Faima sa ajunse şi la urechile avvei Zenon, care-l chemă pe postitor la el. Acela veni şi, după ce se salutară, se-aşezară. Atunci avva începu să lucreze rucodelia… Vremea trecea într-o linişte deplină. Postitorul, neputând vorbi, începu să se-ntristeze şi să-şi piardă răbdarea. În cele din urmă, nemaiputând îndura, rupse tăcerea şi spuse:
–    Părinte, binecuvântează, căci vreau să plec!
–    De ce ? îl întrebă avva Zenon.
–    Simt o strângere de inimă şi nu ştiu din ce pricină. Când eram în lume posteam până seara, cu mare uşurinţă. Însă aici, în pustie, nu pot îndura.
Atunci avva îi răspunse:
–    Când erai în lume, te hrăneai „cu urechile”. Te hrăneai cu laudele oamenilor. Ci mergi în pace şi, ca toţi ceilalţi, mănâncă în fiecare zi la ora trei după-amiază.
Se duse, aşadar, postitorul în lume. Cu mare nerăbdare şi cu tristeţe în suflet aştepta ora mesei, în timp ce, altădată, postea cu uşurinţă până seara. Văzând aceasta, toţi cunoscuţii săi îşi spuneau:
–    Se pare că era stăpânit de-un demon.
Întristat, omul se duse iar la avva Zenon, căruia îi descrise starea în care se afla. Atunci bătrânul îi zise:
–    Aceasta e calea cea dreaptă. Aceasta este voia lui Dumnezeu. Ţine-te departe de laude şi lucrează virtutea în taină şi cu osteneli.
(Pateric)

“Darurile Sfântului Duh”, editura Sophia, 2006