Viitoarele încercări

Un tânăr monah de la Schitul Sfânta Ana obişnuia să se ducă la părintele Ignatie Duhovnicul, luând de la acela multe şi folositoare poveţe. Odată însă fu tulburat de cuvintele părintelui şi simţi cum îl cuprinde neliniştea.
Dar ce îi spusese duhovnicul, de se neliniştise tânărul monah?
- Vei trăi liniştit viaţa monahală până la vârsta de douăzeci şi opt de ani. După vârsta de douăzeci şi opt de ani, vei avea de înfruntat o mulţime de ispite. Şi vor fi atât de cumplite, încât va trebui să te întrarmezi cu o răbdare neclintită, asemeni răbdării lui Iov! Să rabzi ca să iei cunună!
Cum era şi firesc, monahul începu să se întrebe ce fel de ispite îi va aduce viitorul. Nu se putea îndoi de temeinicia spuselor sfântului, fiindcă - ştia bine - cuvintele sale se îndeplineau întotdeauna.
O dată ajuns la vârsta de douăzeci şi opt de ani, prorocia începu a se împlini. Mare era povara necazurilor şi a numeroaselor probleme financiare pe care le avu de înfruntat din pricina bolii unuia dintre ucenicii săi! Acel ucenic, despre care vorbim, se îmbolnăvise de tuberculoză, iar în vremea aceea această boală nu putea fi tămăduită.
Toate acestea părintele Ignatie le prorocise, fiindcă i le descoperise Cel Care ne hotărăşte dinainte necazurile, Care ne dă răbdare şi Care împarte cununile!
(Ignatie Duhovnicul)

“Darurile Sfântului Duh”, editura Sophia, 2006 - Darul înaintevederii