Anularea ordinului

Un om din Atena, D. S., povesteşte că în anul 1952, pe când lucra în marină, a venit ordin, „din raţiuni superioare”, prin care nu se mai acorda nici un concediu de vară. Aflând aceasta, s-a dus să-i spună şi părintelui Ieronim Simonopetritul. După ce l-a ascultat surâzându-i binevoitor, părintele i-a spus că lucrurile nu stau chiar aşa. Întorcându-se omul la serviciu, la nava pe care lucra, a cerut şefului său să i se acorde prima tranşă a concediului legal. Şeful a fost mirat de stăruinţa subordonatului său, cu atât mai mult cu cât chiar el le citise ordinul care era foarte clar.
Când, după doar câteva ore, veni un ordin prin care se anula ordinul anterior, toţi l-au întrebat pe D. S. cum de ştiuse de această, schimbare. Atunci el le-a povestit despre duhovnicul său cel bogat în daruri dumnezeieşti şi mulţi dintre ei au vrut să-l cunoască. Dintre aceştia, doi comandanţi de nave folosite pentru deminare, care atunci s-au spovedit pentru prima dată, au devenit fii duhovniceşti ai părintelui Ieronim Simonopetritul până la moartea sa.
(Ieronim Simonopetritul)

“Darurile Sfântului Duh”, editura Sophia, 2006 – Darul înaintevederii