Poveţele îngerului

Faima vieţii ascetice a Sfântului Pahomie răspândindu-se pretutindeni, atrăgea o mulţime mare de fraţi ce voiau să-i devină ucenici şi să se închinovieze sub înţeleapta sa îndrumare.
Însă Cuviosul Pahomie, văzând că şi-a pierdut liniştea, împovărându-se cu mari şi multe griji, se întreba care era voia lui Dumnezeu.
Pe când se afla cuprins de această nedumerire, i se înfăţişă un înger care îi spuse:
– Pahomie, voia lui Dumnezeu este să îi slujeşti pe fraţii tăi!
Apoi i-a dat câteva poveţe ce să-i fie temei în lucrarea sa păstorească:
– Masa tuturor fraţilor să se facă laolaltă. Fraţii să se lege la mijloc cu o cingătoare şi pe cap să poarte un fes cu semnul Sfintei Cruci pe el, de culoare roşie. Să îi împarţi în douăzeci şi patru de grupe, câte sunt şi literele alfabetului, în funcţie de caracterul lor. Să-i încerci vreme de trei ani pe mirenii ce vor veni să se călugărească; iar fraţii, când vor mânca în trapeză, să fie acoperiţi cu fesul şi nu cumva să grăiască între dânşii.
Acestea şi multe altele pe care i le-a descoperit îngerul. Sfântul Pahomie cel Mare le-a aplicat întocmai şi astfel i-a păstorit pe fraţi, urmând voii lui Dumnezeu.
(Sinaxar)

“Darurile Sfântului Duh” II, editura Sophia, 2006 – Darul vedeniilor