Moastele Sfintilor Mucenici de la Niculitel vor fi aduse pentru prima data in pelerinaj in Ardeal

Articole Fara comentarii

18 Mai 2010
Moastele Sfintilor Mucenici de la Niculitel vor fi aduse pentru prima data in pelerinaj in Ardeal

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Mitropolit Laurenţiu al Ardealului şi a Preasfinţitului Visarion, Episcopul Tulcii, sfintele moaşte ale mucenicilor de la Niculiţel, Zotik, Atal, Kamasie şi Filip ce se păstrează la mănăstirea Cocoş vor fi duse în perioada 20 – 22 mai spre închinare în oraşul Victoria din jud. Braşov la solicitarea părintelui paroh Octavian Smădu şi a credincioşilor din oraş, informează episcopiatulcii.ro.

Sfintele Moaşte vor sosi în Victoria joi după amiaza şi vor fi depuse la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” care-şi sărbătoreşte hramul şi vor rămâne acolo până sâmbătă dimineaţa pentru cinstirea lor de către credincioşii din Ţara Făgăraşului.

Este pentru prima dată de la descoperirea lor în anul 1970 când sfintele moaşte sunt duse în Ardeal pentru venerarea lor de către creştinii ortodocşi ca şi pentru întărirea lor în dreapta credinţă.

Sursa:
Mitropolia Ardealului

Vezi:

Povestea zilei, 21-05-2010 – “Sfintii Imparati Constantin si Elena”

Povestea zilei Fara comentarii

Sfintii Imparati Constantin si Elena

Biserica Ortodoxa ii praznuieste astazi, 21 mai,  pe Sfintii Imparati Constantin si mama sa, Elena. Constantin cel Mare, imparat roman (306-337), a devenit suveran al intregului Imperiu Roman dupa invingerea lui Maxentiu si a lui Liciniu. In ziua premergatoare luptei cu Maxentiu, in anul 312, Constantin a vazut pe cer o cruce luminoasa si o inscriptie: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Imparatul va insemna toate steagurile armatei sale cu semnul sfintei cruci si va intra biruitor in Roma. Prin Edictul de la Milano (313) a acordat libertatea de cult a crestinismului, acesta devenind religie de stat in timpul lui Teodosie cel Mare.

Imparatul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde dupa lungi dezbateri, invatatura lui Arie a fost condamnata si s-a adoptat formula ca Fiul lui Dumnezeu este de o fiinta cu Tatal si deci, din veci cu El. La sinod au fost alcatuite si primele 7 articole ale Simbolului de credinta (Crezul), a fost  fixata data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca.

Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de catre episcopul Eusebiu de Cezareea. A murit la scurt timp in Nicomidia si a fost inmormntat in Constantinopol, in biserica ctitorita de el.

Imparateasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a nascut in provincia Bitinia. In anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la indemnul imparatului Diocletian, divorteaza de imparateasa Elena. Acesta nu se recasatoreste, ci traieste departe de atentia publica, dar aproape de fiul sau. A reusit sa descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost rastignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma sapaturilor s-au gasit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins cu Crucea Domnului.

Imparateasa Elena a zidit  Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locasuri.

Semnificatia numelor Constantin si Elena

Numele Constantin este de origine latina si vine de la constans, constantis (“constant”, “ferm”).

Elena – Stravechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane (“torta”, “faclie”, dar si “foc sacru”, la sarbatorile numite Heleneia, dedicate zeitei Artemis), iar de altii prin gr. hele (“lumina arzatoare a soarelui”).