Minunata vizită

Într-o noapte, în anul 1388, Sfântul Serghie din Radonej stătea în faţa icoanei Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu şi se ruga astfel:
- Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, Maica Domnului nostru Iisus Hristos, nădejdea şi apărarea celor credincioşi, mijloceşte pentru noi nevrednicii! Roagă-L pe Fiul si Dumnezeul tău să se milostivească de noi în acest loc sfânt! Pe tine, Maică a Preadulcelui nostru Iisus Hristos, noi robii tăi te chemăm în ajutor, căci tu ne eşti tuturor liman şi întărire!
Sfârşind rugăciunea aceasta, şezu puţin să-şi mai tragă sufletul. Deodată îi zise ucenicului său Mihea:
- Fiule, priveghează noaptea asta!
Abia apucă să spună acestea, că se şi auzi un glas zicând:
- Iată, vine Preacurata!
Sfântul ieşi repede din chilie şi, odată ajuns în tindă, îl izbi o lumină foarte puternică! Atunci se învrednici a o vedea, cu totul luminată, pe Maica Domnului, însoţită de Sfântul Apostol Petru şi de Sfântul Evanghelist Ioan. Neputând privi prea mult orbitoarei strălucire a vedeniei, Sfântul căzu cu faţa la pământ. Atunci Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu îl ridică şi-i spuse:
- Nu te teme! Am venit la tine, fiindcă ţi-am auzit rugăciunile pentru mănăstire şi pentru fraţii vieţuitori aici. Nu fii neliniştit şi nu te întrista pentru mănăstire. De acum încolo belşug de binecuvântări se va revărsa asupra ei! Eu însămi mă voi îngriji neîncetat şi cât timp vei trăi, dar şi după ce te vei strămuta la cele veşnice!
Suprafireasca strălucire se stinse apoi, iar sfântul rămase înmărmurit, fără grai. Îndată ce îşi reveni, îl văzu pe ucenicul său ce sta şi el împietrit, cuprins de teamă şi uimire. După ce Sfântul îl ajută să-şi vină-n simţire, ucenicul îi căzu la picioare şi-i spuse:
- Părinte, de dragul lui Hristos, vorbeşte-mi despre această minunată vedenie, căci m-a mişcat într-atât încât mi-am simţit sufletul despărţindu-mi-se de trup!
- Fiule, ai puţină răbdare, căci nici eu nu mi-am revenit pe deplin!
După un timp zise:
- A vestit că vor veni aici părintele Isaac şi părintele Simeon.
Aşadar, când sosiră părinţii, le povesti cu de-amănuntul minunata vedenie a Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu care venise la el dimpreună cu cei doi Apostoli. Inimile tuturor fură cuprinse de emoţie şi bucurie. Apoi cântară Paraclisul Maicii Domnului, iar Sfântul Serghie priveghe toată noaptea, cugetând la vedenie şi mulţumind Preacuratei Născătoare de Dumnezeu.
(Sfântul Serghie din Radonej)

“Darurile Sfântului Duh” II, editura Sophia, 2006 - Darul vedeniilor