Un frate cazand in ispita, din intristare a pierdut randuiala calugareasca. Si vrand sa puna inceput, din cauza mahnirii se oprea, zicandu-si: cand am sa mai fiu cum am fost odata? Si pregetand, nu putea sa faca inceput de lucru calugaresc.De aceea, a venit la un batran, si i-a povestit cele despre sine. Auzind batranul scarba lui, i-a povestit o pilda ca aceasta: un om avea o tarina si din lenea lui s-a intelenit si s-a umplut de spini si de ciulini. Iar mai pe urma a socotit sa o lucreze. Si a zis fiului sau: mergi de curateste tarina!Fiul sau mergand sa o curete, a vazut multimea spinilor si s-a imputinat, zicandu-si: cand voi putea sa smulg eu toate acestea si sa curatesc tarina? Si culcandu-se, a adormit. Apoi s-a desteptat si cautand din nou la multimea spinilor si trandavindu-se, a petrecut zacand. Uneori se culca, alteori intorcandu-se ici si colo, ca usa in tatana, precum zice Scriptura, a cheltuit fara lucru multe zile.Dupa acestea a venit tatal lui, sa vada ce-a facut. Si l-a gasit ca nimic n-a lucrat si i-a zis: pentru ce n-ai lucrat nimic pana acum? Iar el i-a spus: tata, cum veneam sa lucrez, vazand multimea spinilor, ma slabanogeam si de scarba ma culcam si dormeam. De aceea nimic n-am lucrat. Atunci i-a zis lui tatal: fiule, atata cat tine asternutul tau, fa in toate zilele. Si asa sporeste-ti lucrul si nu slabi. Iar tanarul a facut asa. Si in putina vrerne a curatit tarina.Asadar si tu frate, cate putin lucreaza si nu te imputina. Caci Dumnezeu cu darul Sau iarasi te aseaza la randuiala cea dintai. Iar fratele auzind, sezand cu rabdare, facea cum l-a invatat batranul. Si cu darul lui Dumnezeu a aflat odihna.

Pateric