Un batran s-a dus odata intr-o cetate sa-si vanda vasele si dupa intamplare a sezut la poarta unui bogat, care statea sa moara. Si sezand, lua aminte si vedea niste barbati negri, plini de frica, calari pe cai negri, si avand in mainile lor tobe de foc. Ajungand la poarta, au lasat caii afara, iar ei au intrat inauntru si vazandu-i bolnavul, a strigat cu glas mare: Doamne, miluieste-ma si imi ajuta! Au zis lui aceia: acum cand a apus soarele, ti-ai adus aminte de Dumnezeu? Pentru ce, cand stralucea ziua, nu L-ai cautat? Acum nu mai ai nadejde de mantuire, nici mangaiere. Si asa, cu sila smulgandu-i sufletul, s-au dus.

Pateric