Zis-a un batran: un frate era ispitit de un gand noua ani si din evlavie se osandea zicand: mi-am pierdut sufletul. Si aceasta o zicea fiindca se socotea pe sine pricinuitor al ispitei. Mai pe urma ingreuindu-se si deznadajduindu-se precum nu se cuvenea de mantuirea sa, a zis: ma voi duce in lume, de vreme ce m-am prapadit. Iar dupa ce a dat sa se duca, i-a venit un glas pe cale, zicand: cei noua ani, in care ai fost ispitit, cununi ti-au pricinuit tie. Pentru aceea, intoarce-te la locul tau si te vei usura de ganduri. Si intorcandu-se fratele a aflat odihna. De unde intelegem ca razboaiele pricinuiesc cununile.

Pateric

Un frate l-a intrebat pe un batran: cum cei ce vietuiesc in lume, trecand cu vederea postul si defaimand rugaciunea, departandu-se de privegheri si de toata mancarea saturandu-se si dupa poftele lor facand de a da si a lua, si intre dansii mancandu-se si in juraminte cea mai mare parte a zilei cheltuind-o, nu cad, nici nu zic ca au gresit, si nici de la Impartasanie nu se departeaza? Iar noi monahii de-a pururi suntem in posturi si in privegheri, la culcatul pe jos si la mancarea uscata pironiti, de toata trupeasca odihna lipsiti, plangem, ne caim si zicem ca ne-am prapadit si suntem vinovati de gheena.Atunci batranul suspinand, a zis: frate, nu cad mirenii. Dupa ce au cazut cu cadere strasnica si cumplita, nu se pot scula, nici n-au unde sa cada, caci in caderea cea dintai petrecand ei pentru multa nestiinta, nici nu stiu ca au cazut, si ce grija are diavolul sa se lupte cu cei ce totdeauna zac? Iar monahii aratati, impotrivindu-se vrajmasului, de-a pururi se lupta cu satana. Pentru aceea si biruiesc uneori, iar alteori sunt biruiti si nu inceteaza sa cada si sa se scoale, sa necajeasea si sa fie necajiti, sa loveasca si sa fie loviti, pana ce cu darul lui Dumnezeu il vor birui si slab si neputincios pentru dansii il vor face. Abia atunci desavarsit impacandu-se cu Dumnezeu si dobandind alinarea si bucuria Lui inauntrul lor, totdeauna se odihnesc.

Pateric

Un frate l-a intrebat pe un batran: de voi vedea pe vreunii din cei ce petrec cu mine ca se intorc la lume, cum pot sa nu ma smintesc? Si i-a raspuns batranul: trebuie sa iei aminte la cainii care vaneaza iepuri: precum acolo unul din caini vazand iepurii, alearga neoprindu-se pana il va ajunge, pe cand ceilalti nu pe iepure, ci numai pe cainele ce alearga vazandu-l alearga si ei pana la un loc. Pe urma, intelegand se intorc inapoi. Insa cel ce a vazut iepurele alearga dupa el si nu inceteaza din alergare pana ce il va ajunge. El nu cauta la cei ce s-au intors inapoi, nici nu se sperie de prapastii si de maracini. Ci numai la acela cautand dupa care alearga. Asa si cel ce-L cauta pe Stapanul Iisus Hristos si se sileste sa-L ajunga, la Cruce neincetat luand aminte, toate le trece cu vederea si paseste peste smintelile pe care le intampina, pana va ajunge pe Cel rastignit si-L va apuca viu si asteptandu-l pe alergator.

Pateric

Povestit-a unul din parinti: erau doi frati aproape de el, unul strain si altul cunoscut. Si cel strain era putin mai lenevos, iar cel cunoscut foarte osarduitor. Si s-a intamplat de a murit mai inainte cel strain. Batranul fiind vazator cu mintea, a vazut multime de ingeri, cum ii povatuiau sufletul si daca au ajuns la cer si era aproape sa intre, s-a facut cercetare pentru dansul si a venit glas de sus zicand: vadit este ca era putin trandav dar pentru instrainarea lui, deschideti-i! Apoi a adormit si cel cunoscut, adica cel de loc si in vremea mortii au venit toate rudeniile lui. Si a vazut batranul ca nu este nici un inger nicaieri si s-a minunat. Atunci, a cazut cu fata la pamant inaintea lui Dumnezeu zicand: Doamne, cum cel strain fiind trandav, a dobandit astfel de slava, iar osarduitorul acesta nu s-a invrednicit de nimic de acest fel? Si i-a venit glas catre el, zicand: osarduitorul cand era sa moara, a deschis ochii sai si si-a vazut rudeniile plangand si i s-a mangaiat sufletul. Dar cel strain, desi era trandav pe nimeni dintre ai sai n-a vazut si suspinand a plans iar Dumnezeu l-a mangaiat pe el.

Pateric

Un frate l-a intrebat pe un batran zicand: cum, parinte, neamul nostru nu poate sa stie nevointa parintilor? Si a raspuns batranul: pentru ca nu-L iubeste pe Dumnezeu, nici nu fuge de oameni, nici nu uraste materia lumii. La omul ce fuge de oameni si de materie, de la sine si vine pocainta si nevointa. Caci precum cel ce voieste sa stinga focul care s-a aprins in holda sa de nu va apuca mai inainte sa taie partea cea din fata focului, nu poate sa-l stinga, asa si omul, de nu se va duce la loc unde cu osteneala sa-si afle painea sa, nu poate sa dobandeasca nevointa. Caci sufletul de nu va vedea, nu va pofti degraba.

Pateric

Un batran s-a dus odata intr-o cetate sa-si vanda vasele si dupa intamplare a sezut la poarta unui bogat, care statea sa moara. Si sezand, lua aminte si vedea niste barbati negri, plini de frica, calari pe cai negri, si avand in mainile lor tobe de foc. Ajungand la poarta, au lasat caii afara, iar ei au intrat inauntru si vazandu-i bolnavul, a strigat cu glas mare: Doamne, miluieste-ma si imi ajuta! Au zis lui aceia: acum cand a apus soarele, ti-ai adus aminte de Dumnezeu? Pentru ce, cand stralucea ziua, nu L-ai cautat? Acum nu mai ai nadejde de mantuire, nici mangaiere. Si asa, cu sila smulgandu-i sufletul, s-au dus.

Pateric

Un frate cazand in ispita, din intristare a pierdut randuiala calugareasca. Si vrand sa puna inceput, din cauza mahnirii se oprea, zicandu-si: cand am sa mai fiu cum am fost odata? Si pregetand, nu putea sa faca inceput de lucru calugaresc.De aceea, a venit la un batran, si i-a povestit cele despre sine. Auzind batranul scarba lui, i-a povestit o pilda ca aceasta: un om avea o tarina si din lenea lui s-a intelenit si s-a umplut de spini si de ciulini. Iar mai pe urma a socotit sa o lucreze. Si a zis fiului sau: mergi de curateste tarina!Fiul sau mergand sa o curete, a vazut multimea spinilor si s-a imputinat, zicandu-si: cand voi putea sa smulg eu toate acestea si sa curatesc tarina? Si culcandu-se, a adormit. Apoi s-a desteptat si cautand din nou la multimea spinilor si trandavindu-se, a petrecut zacand. Uneori se culca, alteori intorcandu-se ici si colo, ca usa in tatana, precum zice Scriptura, a cheltuit fara lucru multe zile.Dupa acestea a venit tatal lui, sa vada ce-a facut. Si l-a gasit ca nimic n-a lucrat si i-a zis: pentru ce n-ai lucrat nimic pana acum? Iar el i-a spus: tata, cum veneam sa lucrez, vazand multimea spinilor, ma slabanogeam si de scarba ma culcam si dormeam. De aceea nimic n-am lucrat. Atunci i-a zis lui tatal: fiule, atata cat tine asternutul tau, fa in toate zilele. Si asa sporeste-ti lucrul si nu slabi. Iar tanarul a facut asa. Si in putina vrerne a curatit tarina.Asadar si tu frate, cate putin lucreaza si nu te imputina. Caci Dumnezeu cu darul Sau iarasi te aseaza la randuiala cea dintai. Iar fratele auzind, sezand cu rabdare, facea cum l-a invatat batranul. Si cu darul lui Dumnezeu a aflat odihna.

Pateric

La un frate care cazuse in pacat, s-a aratat satana si i-a zis: nu esti crestin? Iar fratele i-a raspuns: orice sunt, tot sunt mai bun decat tine. Iar satana iarasi a zis: iti spun tie, ca te duci la chinuri. Si a zis fratele: nu esti tu judecatorul meu, nici Dumnezeul meu. Si nimic ispravind satana, s-a dus, in timp ce fratele s-a pocait inaintea lui Dumnezeu in chip curat si s-a facut iscusit.

Pateric

Doi batrani aveau scarba intre dansii si s-a intamplat de s-a imbolnavit unul dintre ei. Deci, a venit la dansul un frate sa-l viziteze si l-a rugat batranul pe frate, zicand: scarba avem, eu si cutare batran si voim ca sa-l rogi sa ne impacam. Raspuns-a fratele: cum ai poruncit, parinte, eu il voi ruga. Si iesind fratele, socotea intru sine cum sa economiseasea lucrul, caci se temea, ca nu cumva sa nu primeasca batranul rugaciunea sau si mai mare ura se va face.Si dupa iconomia lui Dumnezeu, unul din frati i-a adus lui cinci smochine si cateva dude si luandu-le, fratele le-a dus in chilia sa. Alegand o smochina si cateva dude, le-a dus la batranul catre care avea sa mearga si a zis: avvo, acestea le-a adus unul la cutare batran ce este bolnav si intampinandu-ma acolo mi-a zis: primeste acestea si da-le cutarui batran, iar eu le-am adus la tine. Batranul auzind, a stat uimit multa vreme si a zis: acestea mie mi le-a trimis? A raspuns fratele: da. Si le-a luat batranul zicind: bine ai venit!Apoi intorcandu-se fratele la chilia sa, a luat din smochine doua si din dude cateva si le-a dus si celuilalt batran care era bolnav. Si facand metanie lui, a zis: primeste acestea, parinte, caci ti le-a trimis cutare batran. Iar el bucurandu-se a zis: ne-am impacat. Fratele a zis: da, parinte, cu rugaciunile tale. Si a zis batranul: slava lui Dumnezeu!Si s-au impacat batranii cu darul lui Dumnezeu si cu intelepciunea fratelui, care i-a unit pe ei cu pace, cu trei smochine si cateva dude si nu au cunoscut batranii ce a facut fratele.

Pateric

Un frate suparat fiind de cineva, s-a dus la un batran la chilie si i-a zis: parinte, un frate m-a necajit si ma supara dracul, ca sa-i rasplatesc si eu lui. Zis-a lui batranul: asculta-ma fiule, si mergi la chilia ta si linisteste-te, rugandu-te lui Dumnezeu cu deadinsul pentru fratele cel ce te-a nedreptatit si degraba te vei izbavi de patima. Deci a facut fratele precum l-a sfatuit batranul. Si intr-o saptamana a sters Dumnezeu iutimea de la dansul, pentru nevointa la care s-a silit pe sine si pentru ascultarea pe care a aratat-o catre batranul.

Pateric