Nu te mândri cu înţelepciunea.
Nici cu a altuia, căci nu este a ta.
Nici cu a ta proprie, căci de vreme ce te mândreşti cu ea înseamnă că nu o ai în măsura trebuitoare.
Nicio lampă de gaz nu arde până ce nu i se pune gaz.
Toate lămpile se pot alimenta, dar lampa înţelepciunii, niciodată.

Sfântul Nicolae Velimirovici - Învăţături despre bine şi rău

Orice virtute pricinuieşte uitarea de sine. Orice virtute, în toată măsura ei, pricinuieşte părăsirea de sine. Dar virtutea de frunte, dragostea, este cea mai deplină uitare de sine şi cea mai deplină părăsire de sine.
Uitarea de sine se preface în părăsire de sine, iar aceasta duce la viaţa veşnică.
Prin ceea ce este lung, cunoaştem ce este scurt, iar prin ceea ce este scurt, cunoaştem ce este lung. Prin mulţi ani de trudă, săturare de viaţă şi de iubire de sine, cunoaştem această scurtă, vremelnicie, iar prin scurtele clipe de virtute, cunoaştem veşnicia cea nemăsurată.

Sfântul Nicolae Velimirovici - Învăţături despre bine şi rău

Mai mare decât toţi vei fi atunci când te vei preface pe tine, cu gândul, în nimic; când te vei ridica cu duhul tău până la Duhul Nesfârşit şi, din înălţime şi depărtare, vei privi asupra ta însuţi ca asupra unui obiect, tot aşa de nepărtinitor cum priveşti acum, în trup, toate celelalte lucruri din jurul tău; când, din acea depărtată înălţime, vei privi asupra ta ca asupra unuia care a murit, ca asupra prafului împrăştiat şi dispărut; când vei şti să vezi chiar moartea în trecut; zic în trecut, adică fără prezent şi viitor.
Atunci moartea, care necontenit te ameninţă să-ţi ia trupul, nu-ţi va părea mai de temut decât vântul care ameninţă să-ţi ia pălăria.
Deoarece abia atunci vei cunoaşte că sufletul tău poate exista şi fără trup, ca şi capul fără pălărie.

Sfântul Nicolae Velimirovici - Învăţături despre bine şi rău

Între tăcerea cerului şi a pământului, înţelepţii se întreabă unii pe alţii, cu înverşunare: ce este materia, ce este spiritul?
Iar moartea stă pe mormânt şi răspunde fără tocmeală: materia este aluatul, spiritul este drojdia; voi sunteţi pâinea, iar eu oaspetele.

Sfântul Nicolae Velimirovici - Învăţături despre bine şi rău

Dacă ţi-ar întinde cineva o cupă de aur cu cel mai bun vin din lume şi ţi-ar spune: bea, însă vezi că pe fund se află un scorpion, ai bea oare?
În orice pahar al plăcerii pământeşti se află pe fund un scorpion. Şi, din nefericire, aceste pahare fiind atât de mici, scorpionul este totdeauna prea aproape de buze.

Sfântul Nicolae Velimirovici - Învăţături despre bine şi rău

Ştiinţa înseamnă lumină, zic marii învăţaţi, fără bucurie sau milă; iată însă că Sahara are cea mai multă lumină şi cu toate acestea nu este decât o mortăciune luminată.

Sfântul Nicolae Velimirovici - Învăţături despre bine şi rău

Despre trei lucruri nu te grăbi să vorbeşti: despre Dumnezeu, până ce nu-ţi întăreşti credinţa în El; despre păcatul altuia, până ce nu-l cunoşti pe al tău; şi despre ziua de mâine, până ce nu se luminează de ziuă.

Sfântul Nicolae Velimirovici - Învăţături despre bine şi rău

Nu poţi deveni om mare, până ce nu te socoteşti mort. Nu poţi deveni om mare, în nici un loc din lume şi în nici o situaţie în societate, în primul rând, până ce nu te temi de tot cel ce este mai mic decât Dumnezeu; în al doilea rând, până ce nu iubeşti tot ce este mai mic decât Dumnezeu şi, în al treilea rând, până ce nu te obişnuieşti să socoteşti moartea ta ca ceva ce a fost, nu ca ceva ce urmează să fie.

Sfântul Nicolae Velimirovici - Învăţături despre bine şi rău

Totdeauna întregul este mai limpede pentru ochi decât partea.
Aceasta, desigur, din cauza sensului şi a ansamblului întregului.
Este mai limpede de văzut stejarul decât ghinda din stejar. Este mai limpede de văzut trăsura decât roata trăsurii. Este mai limpede de văzut omul, decât mâna omului. Întregimea naturii este mai limpede pentru ochi decât lucrul din natură.
Dumnezeu este mai limpede vederii decât natura şi tot ce fiinţează în natură.
Bineînţeles, dacă omul îşi aţinteşte privirea asupra ghindei din stejar, ghinda se arată mai limpede vederii decât stejarul; dacă îşi aţinteşte privirea asupra roţii, roata se vede mai bine decât trăsura; dacă îşi aţinteşte privirea asupra mâinii, mâna este mai clară decât omul; dacă îşi aţinteşte privirea asupra lucrului din natură, lucrul este mai limpede decât natura; şi dacă îşi aţinteşte privirea asupra naturii, natura ajunge mai limpede vederii decât Dumnezeu.
Însă această limpede vedere a părţii este de o clipă, pe când vederea limpede a întregului este neîncetată. De aceea Dumnezeu este cea mai mare şi cea mai durabilă clarviziune.

Sfântul Nicolae Velimirovici - Învăţături despre bine şi rău

Bunătatea este departe văzătoare şi vede cauzele cele mai îndepărtate. Răutatea este mioapă şi vede numai cauzele cele mai apropiate.
Răutatea, întocmai ca pasărea, crede că este nevoie de nori ca să plouă. Bunătatea vede că este nevoie de Dumnezeu ca să plouă.
Răutatea, întocmai ca măgarul, crede că este nevoie de gunoi ca să crească porumbul. Bunătatea vede că este nevoie de Dumnezeu ca să crească porumbul.

Sfântul Nicolae Velimirovici - Învăţături despre bine şi rău