Targul National de Carte si Revista Religioasa, ed. a XIII-a – Sibiu, 31.10.-03.11.2013

Anunturi Fara comentarii

Vă aşteptăm cu drag la:

 

2013-10-targulnationaldecarte.jpg

Biblioteca ASTRA Sibiu (corp B)
În perioada 31 octombrie – 3 noiembrie 2013 la Biblioteca ASTRA Sibiu, corp B a Târgului Naţional de Carte şi Revistă Religioasă

PROGRAM  ZILNIC  DE VIZITARE:

Joi: 10,00 – 20,00
Vineri: 10,00 – 20,00
Sâmbătă: 10,00 – 20,00
Duminică: 10,00 – 20,00

INTRAREA LIBERĂ!

Programul manifestărilor:

JOI, 31 OCTOMBRIE 2013

13,00 – DESCHIDEREA OFICIALĂ A TÂRGULUI
16,00 – în sala de conferințe (et.5) –Lansarea cărții ”Omul și mașina” de prof.univ. Thomas Molnar (traducere și prefața de Manuel Valeriu), Ed. Logos, București; Invitați: Conf. Dr. Sebastian Moldovan, Manuel Valeriu
16,30 – în sala de conferințe (et.5) –Lansarea cărții ”Dicționar de cuvinte recente” de Florica Dimitrescu, Alexandru Ciolan, Coman Lupu; ed. a III-a, 2013, Ed. Logos; Invitați: Lect. Tiberiu Costăchescu, Alexandru Ciolan
17,00 – Familia ortodoxă în fața lumii mass-media
Invitat: bioetician Virgiliu Gheorghe
18,00 – Momentul Editurii Charisma –Deva– Lansarea volumului „Path to the Kingdom”- Hieromonk Arsenie Boca (traducerea în limba engleză a volumului ”Cărarea Împărăției” de pr. Arsenie Boca)
Invitați: ÎPS Dr. Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului; PS Daniil, Episcop de Dacia Felix; PS Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei; Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula; traducătorul şi editorii
19,00 – Lansarea cărții „Părintele Arsenie Boca în Arhivele Securităţii”, vol. I (coordonatori Florian Bichir, Romeo Petrașciuc, Raluca Toderel), Ed. Agnos, Sibiu, 2013
– Deschiderea expoziţiei „Părintele Arsenie Boca şi Securitatea” (documente inedite din Arhivele CNSAS)
– Lansarea cărții „Când satana îţi dă târcoale… George Racoveanu, ucenicul lui Nae Ionescu în Dosarele Securităţii” de Florian Bichir, Ed. Agnos, Sibiu, 2013; Invitați: Florian Bichir
19,45 – Extragerea taloanelor pentru concursul cu premii oferite vizitatorilor de organizatori şi edituri

VINERI, 1 NOIEMBRIE 2013

17,00 – Prezentarea volumelor „Texte alese” de Sf. Ioan Gură de Aur (vol.1 şi 2), Ed. Bunavestire, Bacău
17,30 – Lansarea cărții ”Îndrăznesc să trăiesc sănătos” de Doina Blaga, ediţia a II-a
18,00 – Momentul Editurilor Agnos (Sibiu) şi Cu Drag (Chişinău, Republica Moldova)
-Lansarea volumelor „Duminici in Dar” de Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula„Porţile Cerului. Cateheze radio-difuzate” „Dincolo de gratii…” de Romeo Petraşciuc„Alte 77 de întâmplări nostime din viaţa Părinţilor” de Romeo Petraşciuc
Invitați: Pr.Conf.Univ.Dr. Constantin Necula, Romeo Petrașciuc
19,00 – Momentul Editurii Andreiana – Sibiu
– Prezentarea volumelor ”Liturghia – sufletul etern al Ortodoxiei în rugăciune” de Pr.Prof.Dr. Ene Branişte„Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Transilvania”„Sinaxarul sau vieţile sfinţilor” Lunile Septembrie şi Octombrie (2 vol.) de Ieromonahul Macarie de la Simonos Petra, „Poteci de lumina. 21 de trepte spre rai” de Pr. Gheorghe Colțea„Cuvinte din Scripturi” de Pr. Gheorghe Streza” de Pr.Dr. Cristian Muntean
Invitați: ÎPS Dr. Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului; Pr.Dr. Savu Popa, Consilier Cultural al AOR Sibiu; Pr.Conf.Dr. Constantin Necula; Pr.Prot. Stavrofor Gheorghe Colțea
19,45 – Extragerea taloanelor pentru concursul cu premii oferite vizitatorilor de organizatori şi edituri

SÂMBĂTĂ, 2 NOIEMBRIE 2013

17,30 – Prezentarea cărţii „Sfântul Constantin cel Mare”, Ed. Bunavestire, Bacău
18,00 – Concert de pricesne susţinut de Corul de copii al Parohiei Ortodoxe Broşteni
19,00 – Concert coral susţinut de Corul de Cameră „Caedonia” (dirijor: prof. Florin Soare)
19,45 – Extragerea taloanelor pentru concursul cu premii oferite vizitatorilor de organizatori şi edituri

DUMINICĂ, 3 NOIEMBRIE 2013

16,30 – Lansarea cărţii „Vestea cea Bună pentru copii”, Ed. Bunavestire, Bacău
17,00 – FESTIVITATEA DE ÎNCHIDERE A TÂRGULUI ŞI DE PREMIERE A EDITURILOR
18,00 – Extragerea taloanelor pentru concursul cu premii oferite vizitatorilor de organizatori şi edituri

Povestea zilei, 25-10-2013 – “Sa cauti impacarea”

Povestea zilei Fara comentarii

– Aţi spus că este bine să fii în relaţii bune cu toţi oamenii atunci când aduci jertfă la Sfântul Altar. Ce faci însă în cazul în care cel cu care eşti certat nu vrea să se împace cu tine sau continuă mereu să-ţi facă rău?

– Nu faci nimic. Dacă ai încercat împăcarea, şi n-o poţi realiza… Sfântul Apostol Pavel zice: „Pe cât e în puterea voastră, fiţi în pace cu toţi oamenii” (Romani 12, 18). Pe cât e în puterea voastră! Nu poţi face tu ceea ce trebuie să facă altul. Tu poţi doar să cauţi împăcarea. Dacă nu ţi se răspunde cum aştepţi, atunci tu eşti îndreptăţit să-ţi duci darul la altar.

arhim. Teofil Părăian – Din ospăţul credinţei

Povestea zilei, 24-10-2013 – “Libertatea interioara”

Povestea zilei Fara comentarii

– Care este adevărata libertate interioară pe care omul şi-o poate dori? Cum o poate dobândi?

– Libertatea interioară este nepătimirea, adică lipsa de patimi, când ajungi să nu mai fii asuprit de răutăţi. Domnul Hristos a spus: „Cel ce săvârşeşte păcatul este rob păcatului” (Ioan 8, 34). Deci dacă nu mai săvârşeşti păcatul ai ajuns la libertatea interioară, iar dacă săvârşeşti păcatul, eşti rob păcatului.

arhim. Teofil Părăian – Din ospăţul credinţei

Povestea zilei, 23-10-2013 – “Grija fata de oameni”

Povestea zilei Fara comentarii

– În religiile păgâne nu a existat nicio lucrare a lui Dumnezeu? Dumnezeu a lăsat în rătăcire atâtea generaţii de oameni şi nu le-a dat nicio revelaţie, nicio minune?

– Dragă, Dumnezeu le-a purtat de grijă totdeauna oamenilor… noi nu ştim cum a lucrat Dumnezeu, dar nu se poate ca Dumnezeu să-i fi părăsit, pentru că Dumnezeu n-are pe nimeni de pierdut, numai că noi nu cunoaştem felul în care a lucrat Dumnezeu. Revelaţia adevărată a dat-o Dumnezeu, în timpul Vechiului Testament, proorocilor şi drepţilor din Vechiul Testament, iar în Noul Testament, apostolilor prin Domnul Hristos.

arhim. Teofil Părăian – Din ospăţul credinţei

In curand la Editura Agnos: “Dincolo de gratii…”

Cartile noastre, Romeo Fara comentarii

dincolo-de-gratii-pt-site.jpg

Dincolo de gratii…

Pastorația Bisericii în penitenciare – Romeo Petrașciuc

Prefață Conf. Univ. Dr. Constantin Necula

 

 

Flori la umbra zidurilor…

Cu zece ani în urmă păşeam pentru prima oară într-un penitenciar. Se întâmpla să fie Aiudul, una din temniţele care, până atunci, pentru mine avea o sintaxă a individualităţilor amputate, a negărilor absolute, a represiunii carcerale ajunsă expresie ultimă a dezumanizării.
Am întâlnit însă atunci, acolo, şi oameni care mi-au dovedit, încă o dată, că schimbarea e singura constantă a fiinţei umane şi că lacrimile căzute înăuntru au puterea de a restaura lumea sau, cel puţin, de a salva lumea unor oameni care, la capătul deznădejdii lor, au (re)găsit mâna de dragoste mereu întinsă de Dumnezeu.
De aici a pornit apoi totul… Vreme de câţiva ani – cu sprijinul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor –, am fost acreditat să colind penitenciarele ţării, pentru a povesti ceea ce se întâmplă, în panul misiunii Bisericii Ortodoxe Române, în aceste spaţii de detenţie. Au fost experienţe fascinante, cu oameni care acolo, dincolo de gratii, şi-au aflat adevărata libertate, aceea de a se poziţiona în Hristos şi în afara păcatului asumat…
În general, am peregrinat prin penitenciarele de maximă siguranţă, acolo unde, de altfel, şi cazurile de întoarcere la Hristos sunt mult mai vizibile şi mai statornice. Şi nu au fost deloc puţine situaţiile în care am zăbovit ore în şir în câte un penitenciar, furat de istorisirile celor de aici, de dramele şi bucuriile pe care rar mi-a fost dat să le întâlnesc dincoace de gratii, în libertatea convenţională.
Parte din aceste experienţe le-am adunat în aceste pagini… Ele au apărut, iniţial, în cadrul rubricii „Flori la umbra zidurilor”, al săptămânalului Iisus Biruitorul. Joncţiunea lor între coperte de carte s-a făcut de la sine, cu insesizabile adnotări sau inerente diortosiri, specifice unei astfel de translaţii.
Am încercat să surprind, pe parcursul descinderilor în penitenciare, parte din experienţele pastorale ale preoţilor de aici, consideraţii ale cadrelor ori conducerii din sistemul penitenciar şi, mai ales, schimbări atitudinale de vieţi ale anumitor deţinuţi.
În cazul celor încarceraţi, din considerente obiective, nu am reprodus în cuprinsul cărţii decât iniţialele numelui. De asemenea, imaginile inserate în volum respectă întru totul rigorile legale impuse în accesarea unor astfel de spaţii.
Ţin să mulţumesc pe această cale conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (din cadrul Ministerului Justiţiei), care a făcut posibil acest periplu în penitenciarele din ţară, precum şi personajelor fiecărui reportaj în parte. Alături de ele, de aceste destine încarcerate, am învăţat poate mai bine ca niciodată cât de relativă şi lipsită de sens e noţiunea de libertate.
Sau, altfel spus, câtă plinătate comportă acest concept, indiferent de factualizări temporare sau spaţiale, dacă el se semnifică dinspre Hristos înspre om…

Romeo PETRAŞCIUC

Dincolo de gratii, tot Dumnezeu ni-i frate…

Ani de zile, trebuie să recunosc, l-am invidiat pe autorul reportajelor de față, Romeo Petrașciuc, pentru că avea darul lui Dumnezeu de a vorbi cu oamenii de dincolo de zidurile încondeiate cu gratii. Venea de-acolo transfigurat, descoperind mereu că dincolo de linia libertății sociale erau oameni care-L descopereau pe Dumnezeu, adevărata Libertate. Apoi m-a primit și pe mine părtaș, în parte, acelorași pelerinaje. Și sufletul meu a înțeles, o dată în plus, darul Iubirii care umple de sens Libertatea. Eram, în urmă cu ceva ani, la Schitul Românesc Prodromu, în miezul de taină al Privegherii de Rusalii. Ascultam cântarea și sufletul meu cânta; am primit binecuvântarea de a sluji la Liturghie și Rusalii de Duh mi-au umplut inima și sensul preoției s-a încărcat iar și iar de bucurie. Vecernia Rusaliilor mi-a sporit bucuria, aducându-mă la îmbujorare emoțională și inima mea părea că nu mai are nevoie de mai mult. Am coborât coasta de lumină a Athosului și, invitat de Părintele Petru din Gherla, împreună cu râvnitoarea sa soție, am mers să le vorbesc celor din Penitenciar. Nu era prima dată, pentru că la Bacău sau Codlea, în situații de pastorație, personajele ce populau închisorile nu-mi erau străine. Dar atunci, după praznicul de foc și trăirea dăruită de râvnitorii Părinți ai inimii românești din Athos, parcă mi s-au deschis ochii. Și acelși Duh, al rugăciunii și aprinderii de Viață, mi-a umplut sufletul. Am văzut atunci cum Evanghelia Mântuitorului e Una. O latură de rugăciune și viață liturgică și alta de cercetare a celui aflat departe de rugăciune și viață liturgică, uitat și anulat. Dincolo de descoperirea unui loc, cu întemnițați în cele din urmă, descopeream părtășia, aproape mistică, îndrăznesc să spun, cu Domnul Hristos, Cel Care ne-a spus: „În temniță am fost și m-ați cercetat…” sau, parcă și mai aproape Rusaliilor. Apoi, pentru că era sfârșit de an școlar, am stat la premierea unor școlari speciali. Unul dintre ei avea cu mult peste 50 de ani, absolvise clasa I-a și, cu o emoție pe care n-o pot cuprinde în cuvinte, săruta diloma și spunea, plângând: Unde este mama, să vadă că am învățat să scriu și să citesc?! Mi-au dispărut, în rușine, toate mofturile de demotivați ale studenților mei, ale celorlați studenți ariviști și răniți de incultura carierei.
Astfel de momente mi-au dăruit, mai apoi, toate pelerinajele… dincolo de gratii. Cartea aceasta a lui Romeo Petrasciuc este desprinsă din astfel de întâlniri, necontrafăcute și vii. În paginile ei veți cunoaște oameni. Unii dintre ei și-au pus viața în joc pentru aproapele lor, greșitul dinaintea aproapelui și a lui Dumnezeu, deseori, păstrând intactă nădejdea și lucrarea pentru mântuire. Alții sunt întemnițați. Întemnițați liberi. Liberi să se întâlnească cu El, Dumnezeul Care ne cheamă să-L căutăm în pușcărie. Să ne descoperim adevărata libertate, libertatea față de păcat (Părintele Arsenie Boca). Să ne înțelegem. Ce veți citi nu e un Pateric al temnițelor, cum ar trebui să edităm unul cu mărturiile și faptele de foc ceresc ale celor întemnițați și uciși de comunism sau de orice altă structură politică care terorizează libertatea umană (în Ardeal, înainte de dictatura comunistă am avut martiri întemnițați pentru credință, de către un dicteu austro-ungar cu nimic mai democrat). Pușcăria nu e o livadă duhovnicească, dar niciun pustiu fără rod. Nu e mănăstire, dar oricând, sub harul lucrării Duhului Sfânt, poate deveni un Ermon, un Carmel, unTabor.
Între ziduri, oameni. Gardieni, cadre didactice, psihologi ori bucătari sunt linia întâi în a le dovedi că rămân oameni, oricât de inumani s-au arătat pentru o clipă ori pentru o vreme. O singură familie, marcată de foarte multe ori de preotul de penitenciar. I-am cunoscut mai aproape acolo, în capele, pe culuare, în galeria câte unei încercări de revenire sufletească. I-am cunoscut și foarte oficial, când am organizat Conferința Internațională Strengthening the soul (psalm 137/8.3). International Prison Chaplain s Association, Europe, în iunie 2012, la Mănăstirea Brâncoveanu, de la Sâmbăta de Sus. M-au fascinat ca forță de viață, cu istețimea lor pastorală, cu optimismul lor transmisibil, cu elocința lor duhovnicească. Discreți și uitați, uneori nebăgați în seamă decât atunci când facem paradă de misiunea noastră ‒ prea redusă ‒, în penitenciare, oamenii aceștia stau în prima linie a mărturiei, remarcabil. Nici ei nu sunt sfinți și n-au timp să se prefacă. Ar fi amendați imediat de colegii de mediu, extrem de exigenți când e vorba de viața celorlalți. E dificil să înțelegi că predica și pastorația lor nu are nicio doză de „caterincă” ori „abureală”, că familiile lor îi văd rar, obosiți și răniți de rana celor ce-i păstoresc. În fond, din nefericire, penitenciarele au rămas cam singurele parohii în care numărul de enoriași nu scade, iar focul este continuu. Cartea lui Romeo Petrasciuc ni-i aduce aproape, cu toată smerita lor singurătate.
Cum tot singurătății îi par a fi poeme și mărturisirile celor arestați, aflați în executarea sentinței, departe nu doar de casă, ci și de toate visele libertății lor. Au rămas oameni. Plâng, râd, scriu, pictează… Unii chiar nu știau că pot toate acestea, că lucrează în ei un dar la care ei nu conlucrau. Multora Biserica le-a redat demnitatea și zâmbetul. Hristos S-a așezat cu ei sub cheie. Și până acum lucrează…
Când m-au întrebat deținuții de la Gherla cum se pot ruga, le-am spus că pentru ei există, sigur, o rugăciune specială: Doamne, pentru rugăciunile celor care sub comunism au murit în celula mea, miluiește-mă și fii Libertatea mea!
Cartea lui Romeo Petrasciuc, cu multele ei facsimile răspândite în Iisus Biruitorul ori alte publicații, provoacă. Să treci duhovnicește de la indiferență la rugăciune pentru ei, deținuții…
Dincolo de gratii, Hristos le rămâne Frate!

Pr. Constantin NECULA

 

 

 

 

Povestea zilei, 22-10-2013 – “Icoana a filosofiei”

Povestea zilei Fara comentarii

– Ce este bine să luăm în consideraţie: ce face sau ce spune cel de lângă noi?

– Şi ce face, şi ce spune. Dacă spune altceva decât face, înseamnă că e duplicitar şi atunci e cu scădere, iar dacă cuvântul şi fapta se unesc, înseamnă că e bine. De exemplu, Sfântul Isidor Pelusiotul are în Pateric cuvântul: „Mai de folos este viaţa fără de cuvânt decât cuvântul fără de viaţă; căci cuvântul şi strigând supără, iar fapta odihneşte chiar tăcând omul. Dar dacă acestea două, cuvântul şi fapta, se vor uni, se realizează o adevărată icoană a filosofiei”.

arhim. Teofil Părăian – Din ospăţul credinţei

Povestea zilei, 21-10-2013 – “Valori”

Povestea zilei Fara comentarii

– Cum poţi să fii drept, milostiv, curat cu inima, într-o societate care promovează alte valori?

– Păi, foarte bine: nu recunoşti valorile care se împotrivesc dreptăţii şi curăţiei inimii.

arhim. Teofil Părăian – Din ospăţul credinţei

Povestea zilei, 18-10-2013 – “Sef dificil”

Povestea zilei Fara comentarii

– Când ai un şef care este foarte des nervos şi vorbeşte tot timpul cu superioritate, cum poţi face faţă acestei situaţii, mai ales că te mâhneşti foarte des din această cauză?

– Dar nu trebuie să te mâhneşti. Să te-nveţi cu el şi să-l laşi să facă ce vrea.

arhim. Teofil Părăian – Din ospăţul credinţei

Povestea zilei, 17-10-2013 – “Cersetori”

Povestea zilei Fara comentarii

– Mântuitorul a spus: „Oricui îţi cere, dă-i” (Luca 6, 30). Cum să procedăm cu cerşetorii de profesie?

– Dragă, dacă poţi să fii pregătit şi să le dai ceva, le dai; dacă nu, înseamnă că nu poţi împlini cuvântul Domnului.

arhim. Teofil Părăian – Din ospăţul credinţei

Povestea zilei, 16-10-2013 – “Icoana-i icoana”

Povestea zilei Fara comentarii

– Ce ne puteţi spune despre icoanele care plâng?

– Nu vă pot spune nimic. Nu ştiu care-i situaţia, nu ştiu cum plâng, nu ştiu dacă nu e şi ceva amestecare de falsitate în toate treburile astea… N-am ce să vă spun. Singurul lucru pe care pot să vi-l spun este că sunt şi multe lucruri care nu sunt tocmai clare. Era la Alba-Iulia, în 1965, într-o biserică, o icoană despre care se zicea că deschide şi închide ochii. Nişte lucruri fără nicio valoare, în fond… Iar un ceferist din părţile noastre, de pe la mănăstire, s-a dus – că şi-aşa nu plătea trenul – să vadă icoana aceea care închide şi deschide ochii. Şi acolo, lângă el, în faţa icoanei, era un om care zicea: „Uite cum deschide ochii! Uite cum închide ochii!” Dar el – om în toată firea şi un ţăran adevărat – i-a zis: „Măi omule, unde vezi că deschide ochii şi unde vezi că-nchide ochii?! Că eu nu văd nimic!” Deci înseamnă că sunt iluzii optice, sunt nişte lucruri care probabil că pot fi explicate. Pe mine nu mă interesează o icoană care plânge sau o icoană care nu plânge… Icoana-i icoană!

arhim. Teofil Părăian – Din ospăţul credinţei

« Precedenta