Povestea zilei, 17-12-2013 – “Despre casatorie”

Povestea zilei Fara comentarii

– Ce ar trebui să ştie doi tineri credincioşi care urmează să se căsătorească?

– Să ştie despre căsătorie că este o taină a vieţii, este un mijloc de îmbunătăţire sufletească, este o cale de a-I sluji lui Dumnezeu prin aducerea în lume a copiilor care să fie, la rândul lor, slujitori ai lui Dumnezeu. Trebuie să ştie că binele lor depinde de ei înşişi, că fiecare trebuie să se silească să-l facă pe celălalt fericit, să ştie că Dumnezeu i-a binecuvântat pentru căsătorie şi să ţină seama de legătura care s-a realizat prin Dumnezeu.

arhim. Teofil Părăian – Din ospăţul credinţei

Povestea zilei, 16-12-2013 – “Cum poti sa devii un om rabdator”

Povestea zilei Fara comentarii

– Cum poţi să devii un om răbdător?

– Silindu-te pentru răbdare.

arhim. Teofil Părăian – Din ospăţul credinţei

Povestea zilei, 4-12-2013 – “Randuiala preoteasca”

Povestea zilei Fara comentarii

– De ce un preot poate săvârşi Sfânta Liturghie, iar un înger nu?

– Pentru că Dumnezeu a rânduit ca un preot să slujească Sfânta Liturghie, iar pe un înger nu l-a delegat cu asta.

arhim. Teofil Părăian – Din ospăţul credinţei

Povestea zilei, 3-12-2013 – “Entuziasm si fanatism”

Povestea zilei Fara comentarii

Entuziasmul e foc, dar şi fanatismul e foc. Însă primul este foc fără fum, iar al doilea este ardere cu fum. Entuziasm înseamnă: omul întreg, îndreptat înainte, fără a privi înapoi. Când raţiunea judecă, inima îndrăgeşte şi sufletul vrea, atunci omul se întregeşte şi ca o putere unită porneşte la fapte mari. Un astfel de om este o mare putere în această lume, mai mare chiar decât i se pare omului că este.
Entuziastul este iubitor de oameni. Când entuziasmului i se alătură ura împotriva anumitor oameni, acesta nu mai este entuziasm, ci fanatism, întocmai ca atunci când se aprinde primăvara grămada de gunoi şi de sub gunoi se ivesc şerpii deşteptaţi, aşa este şi fanatismul. Entuziasmul este totdeauna puterea care zideşte şi creează. Toate marile organizaţii sociale, arta, toate mişcările curat umaniste şi aducătoare de mântuire, toate acestea sunt create cu entuziasm. Nu trebuie să se uite niciodată faptul că nu există entuziasm fără iubire de oameni. Fanatismul îşi arată întreaga lui putere în trei cazuri: în politica de partid, în revoluţii şi în război.
Precum se deosebeşte ziua de noapte, aşa se deosebeşte entuziasmul de fanatism. Primul este cârmuit de dragoste şi zideşte; al doilea este cârmuit de ură şi dărâmă. Primul este sobornicesc, universal; al doilea este exclusivist, sectar. Unui fanatic îi lipseşte întotdeauna ceva; când raţiunea, când inima. Entuziastul este totdeauna un om întreg. Ia seama, suflete, să nu fi ştirbit, şi entuziasmul tău să se prefacă în fanatism.

Sfântul Nicolae Velimirovici – Învăţături despre bine şi rău

Povestea zilei, 2-12-2013 – “Dumnezeu si pacatul”

Povestea zilei Fara comentarii

Dumnezeu şi păcatul stau pe două planuri opuse. Nimeni nu poate întoarce faţa către Dumnezeu, până ce mai întâi nu întoarce spatele păcatului. Nimeni nu poate iubi pe Dumnezeu, până ce mai întâi nu urăşte păcatul. Spatele nu vede; tot aşa cel întors cu faţa către păcat nu poate vedea pe Dumnezeu. Şi sufletul nostru, ca şi globul pământesc, are doi antipozi: răsăritul şi apusul, lumina şi umbra, harul şi legea. Însă dragostea, la omul duhovnicesc, şterge antipozii şi face ca totul să fie lumină şi har.

Sfântul Nicolae Velimirovici – Învăţături despre bine şi rău

Povestea zilei, 1-12-2013 – “Mantuirea sufletului”

Povestea zilei Fara comentarii

Un frate l-a intrebat pe un batran, zicand: parinte, umblu la batrani si imi spun de mantuirea sufletului meu si nimic nu pricep din cuvintele lor! Ce sa fac? Oare sa nu merg sa mai intreb, de vreme ce nu fac nimic si sunt cu totul in necuratie? Si avea batranul doua vase goale si i-a zis: mergi de adu un vas din acelea si toarna untdelemn si clatinindu-l varsa-l si pune-l la loc! Daca a facut asa, de doua ori, i-a zis: adu-le pe amandoua acum, si vezi, care este mai curat! I-a raspuns fratele: mai curat este cel in care am turnat untdelemn. I-a zis batranul: asa este si sufletul! Chiar de nu va tine minte nimic din cele ce intreaba, tot mai mult se curateste decat cel ce nu intreaba nimic.

Pateric

Povestea zilei, 30-11-2013 – “Mai bine sa postesti decat sa nu postesti”

Povestea zilei Fara comentarii

– Unii oameni spun că postul este făcut de preoţi, nu de Dumnezeu. Atunci este sau nu obligatoriu postul?

– Dragă, postul e obligatoriu. Preoţii au organizat postul, dar nu poţi să zici că preoţii au făcut postul. Păi, doar Domnul Hristos El însuşi a postit, Sfinţii Apostoli au postit… postul nu l-a inventat nici creştinismul, postul a fost şi în Vechiul Testament… de când e existenţa umană, după Biblie, a existat, cumva, şi postul. Aşa că, dacă vrea cineva să nu postească, să nu motiveze lucrul ăsta; poate să nu postească, are vină de pe urma faptului că nu posteşte, dar să nu motiveze că nu posteşte fiindcă postul l-au făcut preoţii. Da, preoţii au hotărât ca să se postească miercurea şi vinerea, să fie un post de patruzeci de zile înaintea Crăciunului şi de aproape cincizeci de zile înaintea Paştilor şi aşa mai departe. Acestea le-a rânduit Biserica. Dar postul în sine nu l-au rânduit preoţii, nu l-a rânduit Biserica. Vrei să posteşti, posteşte, pentru că-i mai bine să posteşti decât să nu posteşti; vrei să nu posteşti, nu mai motiva că postul l-au făcut preoţii şi nu ştiu ce.

arhim. Teofil Părăian – Din ospăţul credinţei

Povestea zilei, 29-11-2013 – “Punctual”

Povestea zilei Fara comentarii

– Ce pot să fac pentru a-mi planifica mai bine timpul, ca să nu mai întârzii?

– Păi, nu ştiu ce poţi să faci; eu nu ştiu ce te-mpiedică să fii punctual. Dragă, când eram eu la liceu, la Timişoara, era o regulă: la ora opt trebuia să fim la şcoală; dacă treceau cinci minute după ora opt, se închidea poarta pe care intram şi nu se mai putea intra decât la pauză, la nouă fără zece; şi era o regulă, că prima oră nu se putea motiva. Şi atunci, preferai să nu mergi toată ziua la şcoală – fiindcă-ţi puteai motiva toate orele – decât să lipseşti la prima oră, pe care n-o puteai motiva. De ce? Ca să te-nveţe să fii punctual, în societatea modernă punctualitatea este o chestiune esenţială şi trebuie să faci în aşa fel încât să nu întârzii. Mie nu mi-a plăcut niciodată de oamenii care trăiesc la limită: se duc la tren, şi, dacă mai întârzie o jumătate de minut, pleacă trenul. Trebuie să iei toate lucrurile din vreme şi să le faci în aşa fel încât să le poţi face cu linişte. Nu ştiu cum poţi să te disciplinezi în privinţa asta, dar mai întâi de toate trebuie să fii hotărât pentru aşa ceva: ştii că trebuie să fii undeva la ora cutare, eşti la ora cutare. Aşa cum merg trenurile, cum merg emisiunile la radio şi la televiziune: toate sunt rânduite în aşa fel încât la ora respectivă să se întâmple ceea ce trebuie să se întâmple.

arhim. Teofil Părăian – Din ospăţul credinţei

Povestea zilei, 28-11-2013 – “Semnale”

Povestea zilei Fara comentarii

– Ce trebuie să facă o fată căreia îi place de un anumit băiat? Ce trebuie să facă pentru ca bărbatul să observe acest lucru?

– Păi, ce ştiu eu ce poate face?! Ştiu eu?… să-i spună! Odată au venit la mine doi – nu ştiu, parcă de la televiziune -, iar fata, când a venit la mine la chilie, zice: „Aşa mult îmi place de băiatul ăsta!” Şi eu am întrebat-o: dar tu i-ai spus? Zice: „Nu”. No, zic, cheamă-l aicea! L-a chemat şi i-am zis: dragă, să ştii că fata asta ţine la tine, te iubeşte, şi nu-ndrăzneşte să-ţi spună. No, acuma, ia aminte!

arhim. Teofil Părăian – Din ospăţul credinţei

Povestea zilei, 27-11-2013 – “Batator la ochi”

Povestea zilei Fara comentarii

– Este normal ca o fată de nouăsprezece ani să se îmbrace în negru, ca o călugăriţă, şi să mănânce de două ori pe zi şi atunci foarte puţin?

– Dragă, mănâncă atât cât vrea să mănânce… dacă n-are mai mult, poate mânca şi puţin. Dar să se îmbrace în negru aşa, numai ca s-o vadă oamenii că-i altfel decât altele, nu-i bine. Tot ce-i bătător la ochi nu-i bine.

arhim. Teofil Părăian – Din ospăţul credinţei

« Precedenta