Povestea zilei, 25-03-2015 – “Duhul epocii noastre”

Povestea zilei Fara comentarii

– Părinte, numai în noua generaţie există această tendinţă să judece pe toţi şi pe toate sau aşa a fost întotdeauna?

– Nu, mai demult nu era aşa; acesta este duhul epocii noastre. Şi nu le ajunge că judecă pe mireni, pe toţi politicienii şi pe oamenii bisericii, ci îi judecă şi pe sfinţi şi ajung să judece chiar şi pe Dumnezeu. Şi spun: „Dumnezeu în problema aceasta aşa trebuia să lucreze; n-a lucrat corect. Aceasta nu trebuia s-o facă Dumnezeu”. Auzi cuvinte! „Bre copile, tu vorbeşti?”. „De ce nu? Îmi spun părerea”, îţi răspunde şi nu înţelege câtă obrăznicie este în cuvintele lui. Duhul lumesc a distrus multe lucruri bune. Răul înaintează spre o stare urâtă, spre blasfemie. Judecă pe Dumnezeu şi nici nu-i mustră gândul că aceasta ar fi hulă. Sunt unii cu statură înaltă şi dacă au şi puţină logică, încep: „Acesta este de-o palmă, acela merge strâmb, celălalt face aşa”, şi nu ţin cont de nimeni.

Cuviosul Paisie Aghioritul – Cu durere și dragoste pentru omul contemporan

Povestea zilei, 24-03-2015 – “Mania justificata”

Povestea zilei Fara comentarii

– Părinte, într-un tropar se spune: “Mânaţi de mânia cea mai îndreptăţită”. Care mânie este mai justificată?

– Când sunt nedreptăţiţi alţii şi cineva strigă şi se mânie cu durere sinceră, atunci „mânia este mai justificată”. Dar când este nedreptăţit el însuşi şi se mânie, atunci mânia sa nu este curată. Când vezi pe cineva că suferă pentru lucruri sfinte, unul ca acesta are râvnă dumnezeiască. Din aceasta îl poți înţelege şi pe nebunul pentru Hristos. Dacă, de pildă, iei o icoană şi o pui înaintea lui invers, nebunul pentru Hristos va sări în sus. Aşa îl testezi. Există şi mânie dreaptă, dumnezeiască, şi numai această mânie se justifică la om.

Cuviosul Paisie Aghioritul – Trezire duhovnicească

Povestea zilei, 23-03-2015 – “Intentia buna”

Povestea zilei Fara comentarii

– Părinte, cum se întâmplă că unii copii care trăiesc o viaţă lumească dau totuşi răspunsuri corecte atunci când se pun subiecte de credinţă?

– Copiii aceştia au avut intenţie bună, dar nu s-au putut frâna pe ei înşişi şi au alunecat. De aceea dau răspunsul corect. Vreau să spun, de pildă, că unul vrea să meargă pe un drum; vrea, dar nu-l poate urma. Însă îl preţuieşte pe cel care-l urmează. Pe unii ca aceştia nu-i va lăsa Dumnezeu, pentru că n-au răutate. Va veni ceasul când vor avea puterea să meargă mai departe.

Cuviosul Paisie Aghioritul – Cu durere și dragoste pentru omul contemporan