ILIE A. BOULGARAKIS - „TU, CARE JUDECI PE FRATELE TAU …” Ed. Anastasia, 1999

Pr. Dr. Cristian Muntean, Legea Românească nr.2/1999

Editura Anastasia prin inspirata sa colecţie „Comorile pustiei” vine să înlocuiască un vid spiritual care ne-a marcat, în contextul modern, întreaga devenire şi istorie. Această „recuperare” duhovnicească are în vedere bogata învăţătură patristică ce deschide orizontul marii tradiţii a Bisericii creştine apostolice.

Cartea lui Ilie Boulgarakis se înscrie şi ea în această direcţie descoperindu-ne sfaturile părinţilor pustiei cu privire la „clevetire” şi „judecată” - două din păcatele la care suntem părtaşi în fiecare clipă. Cartea rămâne vie şi actuală nu numai prin titlul sugestiv: „Tu, cel ce judeci pe fratele tău …” ci şi prin inspirata alegere a temei care actualizează această meteahnă a lumii - judecata şi clevetirea - practic „devorarea” bunului nume al cuiva.

Chiar din prefaţă autorul îşi precizează opţiunea pentru această temă. Delimitează necesitatea pentru judecare când ea are ca scop o funcţionalitate oarecare cum ar fi spaţiul tehnicii, şi „bârfirea, vorbirea de rău, minciuna, mărturia mincinoasă, clevetirea” pe care le consideră „simptome clinice” ale judecăţii. Sensul judecăţii la care se opreşte autorul nu este atât axiologic cât soteriologic, ea nu se referă, din perspectiva părinţilor, la problemele cotidiene ci vizează legătura omului cu Dumnezeu în planul mântuirii. Abundenţa citatelor patristice demonstrează migăloasa muncă de cercetare care a avut ca scop direct „nevoinţa pentru refacerea frumuseţii primare” din vremea părinţilor având ca pavăză dreapta socoteală de unde porneşte urcuşul duhovnicesc.

Citeste mai departe…

Recenzie la Gânduri şi miride

Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula, Gânduri şi miride, Ed. Agnos, Sibiu, 2009, 207 p.

Părintele conf. dr. Constantin Necula este cunoscut în rândurile credincioşilor ortodocşi din diferitele zone ale ţării ca un orator de mare talent şi un spirit misionar dedicat, atent faţă de problemele vremii. Recent, părintele a publicat la Editura Agnos din Sibiu cea de a 33-a carte a sa.

Lucrarea intitulată Gânduri şi miride redă o parte dintre dialogurile sale cu o lume însetată spiritual, căutând pe coordonatele Ortodoxiei strămoşeşti resorturi şi repere menite să faciliteze ancorarea cotidianului în spiritual. Iar răspunsurile părintelui respiră larg în libertatea Duhului, propunând o Ortodoxie caldă, curajoasă şi înţeleaptă.

Citeste mai departe…

Stelian Gomboş, “Smerite încercări şi începuturi“, Editura Agnos, Sibiu, 2008, 202 pag.

Stelian Gomboş este deja un nume consacrat în publicistica creştină de la noi din ţară, fiind unul dintre cei mai activi condeieri ai Bisericii Ortodoxe Române. Volumul “Smerite încercări şi începuturi” face parte dintr-un “triptic” prin care autorul a debutat în volum la editura Agnos din Sibiu cu binecuvântarea Inaltpreasfinţitului Dr. Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului. Stelian Gomboş este un tânăr teolog hărăzit de Dumnezeu cu mult talent şi entuziasm, cu o mistuitoare căutare a adevărului şi cu darul mărturisirii lui Hristos. Este un autor care şi-a înţeles chemarea şi vocaţia în slujirea Bisericii lui Hristos şi a Neamului Românesc, un apologet al Ortodoxiei româneşti şi un neobosit pelerin în spaţiul Ortodoxiei româneşti şi greceşti. Talanţii cu care Dumnezeu l-a înzestrat i-a înmulţit pe deplin şi roadele se văd şi în volumul pe care îl prezentăm în rândurile care urmează.

Cartea se intitulează “Smerite încercări şi începuturi” şi este dedicată maestrului Dan Puric, un autentic creator de cultură şi artă românească şi un adevărat mărturisitor al lui Hristos în aceste vremuri de restrişte pentru Biserică. Romeo Petraşciuc, directorul Editurii Agnos, remarcă în cuvântul introductiv că volumul “cuprinde gânduri de prietenie ale autorului cu rostirile unor autori cu care s-a întâlnit în aplecarea sa către o lectură atentă, rostuitoare”. Volumul grupează o parte dintre recenziile făcute de autor unor cărţi pe care le-a considerat fundamentale în formarea duhovnicească şi devenirea intelectuală a oricărui credincios ortodox. Trebuie să precizăm faptul că nu e vorba de simple recenzii, ci autorul prezintă şi propriile sale cercetări şi concluzii la care a ajuns pe marginea temelor abordate de autori în cărţile lor.

Citeste mai departe…

Vasile Coman – Episcopul Oradiei „Rugăciunile pentru autorităţile Statului în Cultul Creştin”, Ediţie îngrijită de Pr. Dr. Cristian Muntean, Editura „Renaşterea”, Cluj Napoca, 2007, 126 pagini

Recenzie de  Drd. Stelian Gomboş

Citind această carte, unică în felul ei, în materie, în ultima vreme, la noi în ţară, m-am gândit mult timp la autorul acestei lucrări, pe care aş dori să-l evoc puţin în cele ce urmează, fiindcă anul acesta, în luna Iulie, în ziua a zecea, vom prăznui împlinirea a şaptesprezece ani de la naşterea în viaţa cea veşnică a Împărăţiei Cerurilor a unui mare cunoscător şi mărturisitor al istoriei bimilenare româneşti, totodată şi apologet al dreptei credinţe creştine – Episcopul Vasile Coman al Oradiei, după ce şi-a purtat cu toată demnitatea şi încrederea în Dumnezeu crucea vieţii şi a suferinţei, vreme de mai mulţi ani!… De aceea, pentru noi, din anul 1992, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Oradiei sfârşitului de secol XX – care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a ţării” între anii 1971 – 1992!… Citeste mai departe…

Ieromonah Petroniu Tănase „Chemarea Sfintei Ortodoxii” şi „Bine eşti cuvântat, Doamne - meditaţii”, ambele apărute la Editura „Bizantină”, Bucureşti, 2006, 215 şi 102 pagini.

Recenzie de Stelian Gomboş

Unul dintre părinţii noştri duhovniceşti de mare anvergură este Protosinghelul Petroniu Tănase care s-a născut în anul 1916, în comuna Fărcaşa - Judeţul Neamţ. A fost tuns în monahism şi format în duhul călugăriei la Mănăstirea Neamţ - ctitoria Domnitorului Ştefan Cel Mare şi Sfânt din anul 1497, unde a avut marea şansă de a fi coleg cu Sfântul Ioan Iacob Românul!…

Trăsătura de caracter esenţială a părintelui Petroniu este calitatea de a fi un iubitor şi un împlinitor al ordinii, tăcerii şi smereniei. Părintele este licenţiat în teologie dar a urmat şi studii de matematică şi filozofie. A fost membru al grupării „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti - care a fost ultimul bastion de rezistenţă al intelectualităţii creştine româneşti interbelice şi care a fost distrus de către regimul comunist în 1958!…

Citeste mai departe…

„Andrei, Apostolul lupilor” - Dumitru Manolache, Editura Dacica, Bucureşti, 2008, 495 de pagini.

Recenzie de Stelian Gomboş

Lucrarea de faţă, elaborată cu multă competenţă şi acrivie de către ziaristul şi publicistul creştin Dumitru Manolache - cel care se îngrijeşte de pagina de spiritualitate a cotidianului „Gardianul”, constituie un demers mai vechi a domniei sale, deoarece această carte face parte din cea de a doua ediţie, revizuită şi îmbunătăţită şi este rodul unei investigaţii jurnalistice de peste 15 ani, sprijinită din plin de către Biserica Ortodoxă Română. O investigaţie concretizată şi fructificată într-un volum de aproape 500 de pagini, ce îşi propune să aducă dovezi substanţiale pentru o afirmaţie pe care o lansează într-un mod cât se poate de tranşant. Şi lucrul acesta îl observăm şi din Cuvântul la a doua ediţie semnat de către Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc de la Mănăstirea „Sfânta Maria” din Techirghiol - Constanţa, care susţine că: „Apostolul Andrei este important pentru că, mai întâi, ne-a creştinat. Este o mare cinste pentru noi. Din peştera lui de la Ion Corvin a plecat creştinismul la noi. Este o cinste pentru neamul nostru românesc, atât de bârfit şi de călcat în picioare. Noi am luptat să ne ţinem pământul. N-am fost niciodată în avangardă, ci numai în avanpost. Cine-şi dă viaţa pentru marele Adevăr este asemenea îndumnezeirii. Pentru strămoşii noştri a fost suficientă prezenţa Sfântului Andrei. El nu a venit „să spună”, pentru că nu trăim cu inventări în credinţă. Deja credinţa era. Hristos venise. Apostolul Andrei nu a venit să ne spună noutăţi, ci ceea ce a spus Mântuitorul: Eu sunt Cel ce sunt: Calea, Adevărul şi Viaţa! Nu-i nimic altceva. Eu sunt mulţumit cu cât ne-a lăsat Sfântul Andrei. De ce ne-am mai teme de moarte dacă ne-am pregătit de Înviere? Peştera, Dobrogea şi Sfântul Andrei ne aşteaptă de două mii de ani…”

Citeste mai departe…

„Sfântul închisorilor - Mărturii despre Valeriu Gafencu,
adunate şi adnotate de monahul Moise”,
Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, 336 pagini.

Recenzie de Stelian Gomboş

Cartea aceasta ne oferă nouă, celor obişnuiţi cu o viaţă comodă, prilejul de a medita la jertfă, la suferinţă şi la cruce. Şi asta pentru că nimic nu se poate realiza fără efort, fără jertfă. Tendinţa, tentaţia şi ispita omului contemporan, spune Sfântul Paisie Aghioritul, este de a dobândi totul fără jertfă, aşa încât şi noi creştinii, am dori să ne mântuim fără să ne nevoim, ceea ce este, de fapt, imposibil. Aşa stând lucrurile, cartea de faţă este un memento, o aducere aminte a vremurilor extraordinare şi teribile în care cei ce au vrut să se mântuie au avut foarte mult de suferit, adică atunci când statul român, comunist şi ateu, foloindu-se de instituţii diabolice şi draconice precum securitatea şi închisoarea, i-a chinuit pe cei mai buni creştini, aflaţi atunci printre noi; căci „comunismul a umplut cerul de Sfinţi - zice Părintele Arsenie Papacioc. De aceea, dacă ar fi să cunoască cineva pe toţi din neamul nostru care au trecut pragul sfinţeniei în prigoana comunistă, ar veni la cuvintele rostite în veacul al XVII - lea de sfântul Mitropolit Dosoftei al Moldovei: „dară şi dintre rumâni mulţi sunt sfinţi., dară nu s-au căutat!”…

Lucrarea aceasta, cu adevărat mărturisitoare şi folositoare, apărută cu binecuvântarea părintească, duhovnicească şi responsabilă a Înaltpreasfinţitului Andrei - Arhiepiscopul Alba Iuliei - care are „Aiudul aproape, cu teribila-i închisoare şi cu monumentul dedicat celor ce au pătimit”, a fost îngrijită şi redactată de către Părintele Moise Morgovan de la Mănăstirea Oaşa - Alba, care are o mare evlavie faţă de cei ce au suferit în temniţele comuniste, mărturisindu-l pe Hristos. Potrivit Cuvântului Înainte, intitulat „Ne lăudăm şi în suferinţe” - semnat de către acelaşi distins ierarh şi slujitor al Bisericii: „Această evlavie, secondată de râvna cercetării, l-a determinat să bată ţara în lung şi în lat pentru a strânge documente şi mărturii de la oamenii care au trecut prin iadul încarcerării şi încă mai trăiesc, alcătuind lucrarea de faţă şi alta care va urma, oferindu-ne nouă posibilitatea de a afla lucruri cutremurătoare dintr-o perioadă tristă prin care a trecut România”.

Citeste mai departe…

5 februarie 2009 - 23 de ani de la trecerea la domnul a lui Ioan Ianolide, prietenul cel mai apropiat al Sfântului Valeriu Gafencu şi autorul nepreţuitelor mărturii culese de obştea Mănăstirii Diaconesti şi intitulate “INTOARCEREA LA HRISTOS”.

Întoarcerea la Hristos – document pentru o lume nouă
Ioan Ianolide
Editura Christiana, 2006

Recenzie de Stelian Gomboş

Avem în faţa nostră o carte cutremurătoare, folositoare şi mărturisitoare, apărută în colecţia „Predanie a Mărturisitorilor Români din Închisori”, îngrijită fiind de obştea Mănăstirii Diaconeşti – Judeţul Bacău şi având Prefaţa (ultima) semnată de către pururea pomenitul şi regretatul Părinte Gheoarghe Calciu – Dumitreasa, iar Postfaţa fiind elaborată de către scriitorul şi publicistul creştin Răzvan Codrescu.

Memoriile foarte mişcătoare scrise de cel care mucenicit în puşcăriile comuniste ale gulagului românesc timp de 23 de ani, alături de Valeriu Gafencu – „Sfântul închisorilor”, Părinţii Gheorghe Calciu, Marcu Dumitru, Gherasim Iscu, Constantin Voicescu, Dumitru Stăniloae, Constantin Galeriu, Daniil Sandu Tudor ori Mircea Vulcănescu, Marcel Petrişor, Radu Gyr, Constantin Oprişan, Nichifor Crainic şi Gheorghe Jimboiu împreună cu mulţi alţii, constituie „o adevărată odisee a spiritului, o introspecţie abisală făcută cu multă umilinţă şi fineţe, pe care numai un om trecut prin chinurile iadului şi ieşit curat pe malul înalt al sfinţirii le-a putut primi de la îngerul care l-a vegheat pe toată calea încercărilor”, căci aceşti martiri contemporani au supravieţuit în arena „leilor comunişti” datorită credinţei lor nestrămutate în Dumnezeu - Cel Care „toate le poate celui ce crede”, dându-le celor smeriţi Harul ce sfinţeşte, stăpâneşte şi ocârmuieşte toată făptura!…

Citeste mai departe…

Din temniţe spre sinaxare
Lucrare coordonată de Danion Vasile
Editura Egumeniţa, 2008

Recenzie de Stelian Gomboş

Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinţei creştine, ne străduim să ne cinstim şi să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinţei precum şi personalităţile marcante, universale şi naţionale, care au amprentat istoria, veacurile şi locurile cu activitatea, cu viaţa şi cu învăţăturile ori scrierile lor mult folositoare!…

Am parcurs zilele acestea, ca într-un itinerar şi pelerinaj duhovnicesc, cartea recent apărută şi intitulată sugestiv: „Din temniţe spre sinaxare” editată de către grupul Areopag, coordonată de către teologul şi mărturisitorul Danion Vasile, şi publicată la Editura „Egumeniţa” din Galaţi, în acest an 2008, cu binecuvântarea Episcopului duhovnicesc Iustinian Chira al Maramureşului şi Sătmarului. Am citit, cu multă luare aminte, materialele semnate de către Părinţii: Iustin Pârvu, Gheorghe Calciu Dumitreasa, Ioan Negruţiu, Gheorghe Drăgulin, Demian Tudor, Moise de la Oaşa, Augustin de la Aiud, precum şi cele semnate de către Răzvan Codrescu, Dan Puric şi Danion Vasile.

Citeste mai departe…

Sa ne rugam 8 zile cu Sfantul Nectarie, Pr. Constantin Necula

Recenzie de Raluca Toderel

Motto: Inima celui îndrăgostit de Domnul nu doarme niciodată, ci veghează neostenit pentru mulţimea iubirii. Omul doarme pentru că aceasta este o cerinţă a firii, dar inima, veghind, cântă dumnezeirea (…)

Sfântul Nectarie, făcătorul de minuni de la Eghina, este tot mai des primit în casele românilor, cu dragoste, bucurie şi recunoştinţă pentru darurile revărsate asupra tuturor celor care îi caută ajutorul. Deşi este un sfânt „nou”, un sfânt „de-al nostru”, de-al „veacului nostru”, fiind canonizat abia în anul 1961, vestea mulţimii minunilor sale se răspândeşte cu mare viteză, este un permanent izvor al facerii de bine, al vindecărilor, al nădejdii.

Citeste mai departe…