„Contranbandă“ cu Biblii pentru români”
În vremea lui Ceauşescu, un olandez sfidează ameninţările Securităţii, pentru a-şi ajuta semenii din România

În peste 30 de ani, Dick Langeveld din Olanda a distribuit zeci de mii de Biblii popoarelor blocului comunist din Răsăritul Europei. Urmărit, arestat şi anchetat deseori de Securitate, el reuşeşte, de fiecare dată, să scape de ghearele necruţătoare ale urmăritorilor şi să recidiveze în răspândirea Sfintei Scripturi. Biolog de meserie, lucrător în cadrul Ministerului Sănătăţii din Olanda, Dick ne dezvăluie câteva dintre secretele misiunii sale în România şi despre felul cum, ani de-a rândul, a reuşit să alimenteze cu Biblii România.

Citeste mai departe…

Maica Serafima (Mănăstirea Bănceni, Ucraina)

„Ce a câştigat ea, nimeni nu îi va putea lua”

Despre minunile petrecute, ani de-a rândul, la Mănăstirea Bănceni (Ucraina), deja multă lume vorbeşte, în fapt de taină şi de bucurie. Aflată la doar 20 kilometri de Cernăuţi, de doar 14-15 ani, într-o pitorească aşezare românească, Mănăstirea aceasta şi-a dobândit deja renumele de lavră, în care Dumnezeu pogoară mereu, vizibil, dăruind binecuvântare. Aici, de câţiva ani, prin grija Pr. Mihail Jar (inima de foc a mănăstirii), aveau să-şi închine viaţa lui Hristos peste 100 de monahi şi peste 100 de măicuţe (aflate la altă ctitorie, în aşezarea românească a Boianului). Iar, ceea ce ţine cu totul de spaţiul minunii, undeva în apropierea Bănceniului, Părintele Mihail adăposteşte, în condiţii absolut de vis, peste 150 de copii orfani. Mulţi dintre ei, măcinaţi de boli fără leac, şi-au aflat aici izbăvirea. Trei fetiţe bolnave de SIDA, în ultimul stadiu, s-au vindecat, de curând, la rugăciunile obştii de aici către Mântuitorul, Maica Domnului a cărei icoană de la Boian plânge, şi către Sfinţii ocrotitori ai acestui sfânt locaş. Acum Părintele Mihail face demersuri susţinute pentru a aduce aici încă 50 de copii bolnavi de SIDA, spre a-i încredinţa milei şi bunătăţii lui Dumnezeu.

Citeste mai departe…

Prea Cuvioase Părinte, de ce mai are nevoie tânărul de astăzi de Biserică?

Dragă, dacă e vorba de a nu avea nevoie, nu are nevoie! Dacă are nevoie, ştie el de ce are nevoie. Noi credem că toată lumea are nevoie de Biserică. Dar asta e credinţa noastră, nu e credinţa altora. Deci cineva care are legătură cu Biserica ştie de ce are nevoie de Biserică. Şi cine nu are legătură cu Biserica nu are nevoie de Biserică.

Într-o zi eram la Cluj şi mergeam spre o biserică. Din faţa noastră veneau o mulţime de tineri, care mergeau într-o piaţă unde urma să se facă nişte jocuri de artificii. Şi eram cu încă un părinte de aici, cu părintele Matei. Şi mergând noi către biserică şi ei, din faţa noastră, mulţime, în partea opusă, am spus: Ce de oameni care nu au treabă cu noi!

Citeste mai departe…

Alegerea Patriarhului - 41 zile ale dezinformarii
Pr. Constantin Necula,Florian Bichir, Romeo Petrasciuc

Un caz de propagandă neagră - prezentarea deformată a realităţii

Alegerea noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române s-a petrecut sub o presiune mediatică teribilă. Spunem teribilă, pentru că aceste alegeri pentru întâistătătorul Bisericii au fost cu adevărat primele libere din istoria mult zbuciumată a Patriarhiei Române. Cum la mijloc a fost vorba de alegeri libere, inevitabil înaintea acestui procedeu democratic al Bisericii - fără vreo implicare politică sau presiuni - am avut parte de adevărate campanii. Campanii de promovare a unui candidat, de compromitere a altuia, campanii aproape electorale… Dar şi autentice campanii de manipulare şi dezinformare în perioada care a durat de la trecerea la cele veşnice a Prea Fericitului Teoctist şi până la alegerea Prea Fericitului Patriarh Daniel. În decurs de 40 de zile, în mass-media am avut de-a face cu tot spectrul manipulărilor şi dezinformărilor: o multitudine de zvonuri (dacă iese X, ne vinde catolicilor, masonilor etc.), o lipsă de informaţii care a produs implicit dezinformare - prin omisiune, reacţii amplificate prin tehnica citării încrucişate, limbaj orientat, cuvinte magice (urmaşul lui Teoctist, călugăr autentic, element sclipitor) etc.

Citeste mai departe…

Lansare de carte: Alegerea Patriarhului. 41 zile ale dezinformării

Luni, 7 aprilie a. c., la foaierul Bibliotecii ASTRA va avea loc lansarea volumului Alegerea Patriarhului. 41 zile ale dezinformării, semnat de Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula, Florian Bichir şi Romeo Petraşciuc. Volumul face o radiografiere a modului în care presa centrală a abordat perioada 41, adică intervalul dintre moartea P. F. Patriarh Teoctist şi alegerea P. F. Patriarh Daniel şi se axează, în special, asupra celor cinci mari diversiuni care au gestionat-o:

• moartea suspectă a Patriarhului Teoctist,
• implicarea masoneriei,
• implicarea politicului,
• CNSAS şi dosarele Securităţii şi
• implicarea mass-media.

Citeste mai departe…

P. S. Sa Gherasim Putneanul despre introducerea în şcoli a orelor de educaţie pentru sănătate:

„Nu avem nevoie de o asemenea educaţie!”

„Vrem să-i învăţăm acum pe copii să păcătuiască?”

P. S. Părinte, aş vrea să abordăm în cele ce urmează unele dintre păcatele şi ispitele la care sunt expuşi, mai cu seamă, tinerii de astăzi. Şi aş vrea să pornim de la recentul proiect al Ministerului Educaţiei Naţionale privind predarea educaţiei sexuale în şcoli sau, cum o numesc ei, educaţiei pentru sănătate. Ce ne puteţi spune în această privinţă?

Ştim, desigur, că în şcolile noastre se preconizează să se introducă orele de sexualitate, adică să se discute despre sex. Lucru pe care trebuie să-l combatem. Păi se poate treaba acesta? Avem noi atâtea sute, mii de ani de existenţă şi ne trebuie acum o asemenea educaţie? Citeste mai departe…

Înalt Prea Sfintiei Sale, Înalt Prea Sfintitului Serafim,
Mitropolit al Germaniei, Europei Centrale si de Nord

Înalt Prea Sfinţia Voastră, bun întâlnişul în calea împreună sfătuirii cu tinerii. Pentru început - ca să circumscriem oarecum motivaţional această întâlnire - vreau să Vă întreb: îşi mai găsesc tinerii de astăzi locul în Biserică?

Fără copii şi fără tineri, Biserica nu numai că ar îmbătrâni în aspectul ei uman, ci ar şi dispărea. Dar sfârşitul Bisericii va însemna şi sfârşitul lumii.

Sunt doriţi tinerii a fi parte integrantă a Trupului lui Hristos? Vă întreb aceasta mai ales pentru că, de cele mai multe ori, impresia tinerilor e că nu prea sunt băgaţi în seamă de către Biserică.

Citeste mai departe…

Piatra Fântânele - Gură de Rai primăvăratec

Urcuş înspre miez de munte

Undeva, pe Valea Bârgăului, pe drumul dinspre Bistriţa spre Suceava, la 1200 de metri spre Cer, tresaltă, ca irumpere din munte, o mănăstire. O înălţare de suflet şi lucrare duhovnicească de un duios inefabil, parte cu Cerul şi coamă de munte deopotrivă, de gând şi făptuire.

Am ajuns la Mănăstirea Piatra Fântânele cu sufletul pregătit de sărbătoare. E miez de iarnă şi bucurie, cu zăpada acelui februarie al copilăriei care ne troienea, cum numai atunci reuşea să o facă, serile încărcate de atâta poveste şi fericire.

E seară şi acum, când intru pe poarta mănăstirii, instanţă descălecătoare de Cer, dincolo de care întrevezi nemărginitele zăpezi de gingăşie şi ridicare spre regăsirea de suflet, de simţire, de Dumnezeu.

Citeste mai departe…

„Dumnezeu îi vrea pe tineri curaţi”
interviu cu IPS Andrei Andrecuţ - al Alba Iuliei

Î. P. S. Părinte Arhiepiscop, tinereţea e o vârstă privilegiată, deplină, însă şi o vârstă a cumplitelor vulnerabilităţi. În raport cu realităţile lumii de astăzi, e preferabil sau nu să fii tânăr?

Oricâte probleme ar avea tinerii, totuşi viaţa le stă în faţă şi încă sufletul nu li s-a pervertit. Chiar dacă conjunctura în care trăiesc îi face uneori să cadă, căderile lor încă nu au devenit o patimă de netămăduit. Vedeţi d-tră, şi Mântuitorul Hristos li se adresa cu drag tinerilor. Ei sunt cu sufletul deschis, receptivi, şi dacă are cine să îi formeze bine, ei pot schimba această lume, aşa cum este ea, cu toate păcatele şi relele din ea.

Care sunt, după experienţa Î. P. S. Voastre, cele mai grele ispite care se abat asupra tânărului de azi?

Citeste mai departe…

File de acatist la o întâlnire lăcrămată

Zilele trecute mi-a mai fost dată o bucurie. Una a întâlnirii care face aducere-aminte cu tărie de Hristos, de înomenirea Sa pentru noi, pentru oamenii de totdeauna, veşnic chemaţii la îndumnezeire. Într-unul din satele uitate de lume, însă nu şi de vitregiile ei, am întâlnit un preot. Un slujitor al lui Hristos, în adevăratul sens al cuvântului. Un preot şi un acatist. Sau un preot cât un acatist. Pentru că la acest preot - aflat „la doar 19 ani până la sută”, după cum mi-a mărturisit, cu o jovialitate copleşitoare - am văzut, pentru prima dată, Acatistul Sfinţilor români din închisori. Mi l-a dăruit cu o bucurie înfiorătoare, aşa cum încredinţezi cuiva o moştenire sacră, un odor desăvârşit, spre propăşirea iubirii pierdută printre oameni şi vremi.

Citeste mai departe…