Sf. Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei
13 decembrie
Tropar, glasul al 8-lea
Aparatorule al Ortodoxiei, si învatatorule al sfinteniei, pastor blând ca un miel si mare dascal al Sfintei Liturghii, Parinte Ierarhe Dosoftei, roaga pe Hristos Dumnezeu sa mântuiasca sufletele noastre!
Vezi si:
Sfânta Filofteea, Victima unei mame vitrege şi a unui tată flămând
Se întâmplă deseori să vezi copii crescuţi de câte o mamă vitregă şi este cunoscută relaţia oarecum puţin neprietenoasă dintre noua mamă şi copilul bărbatului, aidoma aceleia dintre soacră şi noră. Noua relaţie de dragoste vine în aceste cazuri nu din sânge, ci ca urmare a lucrării Duhului Sfânt care stabileşte acea legătură spirituală dintre mama vitregă şi copiii bărbatului ei ca şi dintre soacră şi noră, făcându-le să-i socotească ca din pântecele lor. În realitate însă nu întotdeauna oamenii se lasă modelaţi de Duhul Sfânt.
Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica
(3 decembrie)
Sfantul Cuvios Gheorghe a venit pe lume in anul 1730, intr-o familie de binecredinciosi ardeleni din Sălistea Sibiului. Aprins din tinerete de duhul vietuirii calugaresti si neputandu-si implini aceasta vocatie in Transilvania, din cauza persecutiilor impotriva ortodoxiei si, mai ales, impotriva asezamintelor monahale, el a trecut, la varsta de 19 ani, in Tara Romaneasca unde, dupa cum marturisea, pe la 1807-1810, biograful sau cel dintai, Protasie ieromonahul, a intrat in slujba unui arhiereu aflat in Bucuresti, mitropolitul grec Rosca.
Curand, mai apoi, in 1750, a plecat impreuna cu parintele sau sufletesc la Constantinopol si apoi la Muntele Athos, vietuind in Manastirea Vatoped, unde a fost facut de acesta rasofor si diacon, iar dupa moartea mitropolitului a devenit ucenic al staretului Paisie Velicicovschi, la schitul athonit Sfantul Ilie. Aici a primit sfantul chip ingeresc, devenind calugar in mantie, in 1752, prin mana cuviosului Paisie insusi, iar apoi, in 1754, a fost hirotonit preot.
Parintele Cleopa - Despre Sfintii Romani
Rugaciunea Parintelui Arsenie Boca
(mâine 28 noiembrie se împlinesc 19 ani de la plecarea parintelui Arsenie Boca în oastea sfintilor lui Dumnezeu)
Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca astăzi toată ziua să am grijă să mă leapăd de mine însumi, că cine ştie din ce nimicuri mare vrajbă am să fac, şi astfel, ţinând la mine, Te pierd pe Tine.
Doamne Iisuse Hristoase ajută-mi ca rugăciunea Prea Sfânt Numelui Tău să-mi lucreze în minte mai repede decât fulgerul pe cer, ca nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, că iată mint în tot ceasul.
Cuviosul Antonie de la Iezeru-Vâlcea
(23 noiembrie)
Este cel mai renumit sihastru al Olteniei din perioada sfârşitului sec. al XVII-lea, şi începutul sec. al XVIII-lea. Numele şi nevoinţa lui ne aduc aminte de Sfântul Daniil Sihastrul.
S-a născut într-unul din satele subcarpatice ale judeţului Vâlcea. În copilărie a primit o solidă educaţie creştină, având o viaţă aleasă şi multă evlavie pentru nevoinţa călugărească. Astfel, este tuns călugăr în schitul Iezeru-Vâlcea, un schit retras departe de lume, primind numele de Antonie. Dorind să urmeze sihaştrilor de demult va cere binecuvântare şi se va retrage, prin anul 1690, în muntele Iezeru, la câţiva kilometri de schitul său de metanie, unde va găsi o peşteră mică, alături de care va construi, cu propriile sale mâini, timp de 3 ani, un paraclis. Acest paraclis va fi sfinţit de episcopul Râmnicului de la acea dată, Ilarion. Aici va petrece în nevoinţe îndelungate, în posturi şi privegheri, în lupte cu nevăzuţii vrăjmaşi, până la sfârşitul vieţii sale.
Sfântul Mucenic Dasie de la Durostor
(20 noiembrie)
Acesta era soldat în armata romană, şi făcea parte din legiunea care staţiona la Dunăre, în provincia Moesia Inferior. El a fost arestat şi condamnat la moarte, iar martiriul se pare că l-a suferit la Axiopolis (Cernavodă), împreună cu alţi doi martiri. Este însă posibil ca aici el să fi fost numai sărbătorit, deoarece actul său martiric precizează că locul pătimirii a fost cetatea Durostor.
Sosirea moaştelor Sfântului Mucenic Dasie de la Durostor la Brăila
Moaștele Sfântului Mucenic Dasie de la Durostor au fost întâmpinate ieri, 18 noiembrie a.c., la ora 11.00, la biserica ”Înălțarea Domnului” din Brăila, de un mare număr de credincioși și de un impresionant sobor de preoți și diaconi, în frunte cu Preasfințitul Părinte Casian, Episcopul Dunării de Jos. La invitația chiriarhului Dunării de Jos și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, sfintele moaște au fost aduse din Mitropolia de Silistra, Bulgaria de către o delegație formată din pc. pr. Gheorghe Petkov, protoiereu de Silistra, domnul Tosho Peykov, directorul Fundației ”13 secole” din Sofia, și din domnul Ivo Andonov, primarul orașului Silistra. După depunerea lor spre închinare pe baldachinul special amenajat în fața bisericii, alături de părticele din moaștele Sfântului Nectarie Taumaturgul, aduse de la reședința eparhială din Galați, Preasfințitul Casian a adresat un cuvânt de bun venit oaspeților bulgari, în care a subliniat importanța comuniunii dintre poporul român și cel bulgar prin mijlocirea sfinților, arătând totodată că Sfântul Mucenic Dasie de la Durostor este un sfânt al regiunii creștine de la Dunărea de Jos. În continuarea cuvântului său, Preasfinția Sa a evocat aspecte din viața și martiriul sfântului străromân Dasie, reliefând faptul că moaștele reprezintă o mărturie a comuniunii creștine autentice.
Moaștele Sfântului Dasie vor rămâne la Brăila până astăzi, 19 noiembrie, când în cursul serii se vor înapoia în Bulgaria. Sosirea acestora pe de o parte se înscrie în programul manifestărilor organizate în Episcopia Dunării de Jos în luna noimebrie, cu prilejul sărbătorilor Sfântului Andrei, ocrotitorul eparhiei, iar pe de altă parte este prilejuită de aniversarea a o sută de ani de la dobândirea independenței statului bulgar, independență la care au contribuit semnificativ și românii ortodocși din Brăila, care în vremuri de restriște pentru poporul bulgar, a oferit acestuia cu generozitate spațiu de manifestare a vieții spirituale și culturale.
Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul
(20 noiembrie)
Ales în ceata sfinţilor lui Dumnezeu, acesta s-a bucurat de o cinstire deosebită printre credincioşii Bisericii Ortodoxe Române. La aceasta a contribuit şi faptul că moaştele sale se află încă de la sfârşitul sec. al XV-lea în ţara noastră, la mănăstirea Bistriţa, în jud. Vâlcea.
Sfântul Grigorie s-a născut la Irinopolis, oraş în Decapolea Isauriei Asiei mici, către anii 780-790, dintr-o familie înstărită. Tatăl său, Serghie, era înclinat către plăcerile trupeşti, în schimb mama sa, Maria, fiind o femeie foarte evlavioasă. La vârsta de 8 ani Grigorie a fost dat la şcoală, dovedind dragoste faţă de învăţătura şi felul de viaţă al monahilor. revenind în sânul familiei, ducea o viaţă simplă, fără fast, deşi părinţii îl îndemnau la un alt fel de trai. El frecventa Biserica, citea Sfânta Scriptură şi adesea se retrăgea în locuri liniştite unde stăruia în rugăciune către Dumnezeu, pentru a-l face adevărat slujitor al Său.
Moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul vor fi scoase spre închinare credincioşilor
La Mănăstirea Bistriţa din judeţul Vâlcea vor fi scoase astăzi spre închinare moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, pe care Biserica Ortodoxă Română îl sărbătoreşte mâine.
Manastirea Bistrita din judetul Valcea a fost ctitorita de către boierii Craiovesti inainte de anul 1490. In anul 1497, marele ban Barbu a adus de la Constantinopol moastele Sf. Grigorie Decapolitul care se afla in partea stânga a sfântului altar, fiind aşezate intr-o racla din argint aurit ce a fost lucrata la Braşov, in 1656, si dăruita de Constantin Şerban Basarab, cel care a ridicat si Catedrala Mitropoliei din Bucuresti.
Sursa:
* Icoana este pictată de măicuţele de la Mănastirea Diaconesti.
Vezi şi:
