Agnos - Editura si Librarie Contul meu  Conþinutul coºului  Plateºte  
  Librarie » Catalog » EDITURA AGNOS » Blogul Agnos  |  Contul meu  |  Conþinutul coºului  |  Plateºte   
Categorii
Editura Alias
EDITURA CHARISMA
EDITURA LUMEA CREDINTEI
PR. CONSTANTIN NECULA
PATERICE
EDITURA AGNOS
EDITURA OASTEA DOMNULUI
Toate categoriile
Noutãþi ortodoxe »
<b> Geometrice Gerunzii </b><br> Pr. Trandafir Vid
Geometrice Gerunzii
Pr. Trandafir Vid

15,00RON
Toate noutaþile
În Curând »
<b> Indumnezeirea maidanului </b> <br> Pr. Constantin Necula </br>
Indumnezeirea maidanului
Pr. Constantin Necula

20,00RON
Cãutare
 
Cuvintele cãutate
Informaþii
Blogul Agnos
Cum comand
Expediere/Plata
Toate categoriile
Vezi Lista completa
Contactaþi-ne
Intru Lumina Ta vom vedea Lumina
Ieromonah NATHANEL NEACSU
28,00RON

MISTICA - TEOLOGIA EXISTENÞEI

Astãzi, mai mult ca oricând, spunea cu tristeþe arhimandritul Sofronie Saharov de la Essex (Anglia): ,,priveliºtea dezlãnþuirii nedomolite a rãului din lume ne mâhneºte pe toþi. Milioane de vieþi, adeseori abia înfiripate ºi înainte chiar de a dobândi conºtiinþa de sine, sunt smulse cu o incredibilã cruzime. Atunci de ce ne este datã aceastã viatã absurdã?”.
La aceastã întrebare existenþialã, în lumina teologiei maestrului sãu duhovnicesc, Sfântul Siluan Athonitul, ilustrul stareþ al mãnãstirii ,,Sfântul Ioan Botezãtorul” din Maldon (Essex) descoperã rãspunsuri providenþiale ºi în acelaºi timp determinã (incitã) la adâncirea lor pe unii teologi contemporani. Prin noutatea mesajului sãu ,,arhimandritul Sofronie ne înalþã pe o nouã orbitã teologicã”, iar ca teolog original ºi creator ,,ne deschide dimensiuni creºtine ºi evanghelice pe care în mare mãsurã le-am uitat”.
Moºtenirea duhovniceascã a acestuia este impresionantã chiar ºi în lumea creºtinã neortodoxã. Nepotul ºi ucenicul sãu Nicholas Saharov afirmã pe bunã dreptate cã: ,,pentru mulþi interesul pentru scrierile arhimandritului Sofronie se datoreazã unei cãutãri duhovniceºti, dar la fel de adevãrat e ºi faptul cã arhimandritul Sofronie a provocat în cititorii sãi nevoia de a uni aspectul duhovnicesc al vieþii cu fundamentarea ei dogmaticã”.
La buchetul de mãrturii ºi cãutãri în acest sens se adaugã fericit ºi erudita lucrare a pãrintelui Nathanael Neacºu: ,,Conºtiinþa dogmaticã ºi viaþã duhovniceascã în gândirea arhimandritului Sofronie Saharov”, care dincolo de dimensiunea ei formalã, ce urmãreºte aspecte teologice exprimate metodologic ºi ºtiinþific, încearcã sã surprindã ºi elemente de ordin spiritual. Scopul indirect al acesteia îl reprezintã trasarea unor repere spirituale intrinseci ce conduc pe om pe drumul unei cât mai stabile comuniuni cu Dumnezeu ca Persoanã.
Urmând firul de aur al Sfintei Tradiþii, autorul nostru porneºte de la adevãrul fundamental ºi ontologic, remarcat de pãrintele Ioan Icã jr., în virtutea cãruia:
,,prin experienþa misticã concretizatã în ascezã, Sfinþii devin existenþe teologice, iar teologia misticã se transformã într-o teologie a existenþei….Unind, în inima omului, Divinul ºi umanul, cerul ºi pãmântul, mintea ºi trupul, mistica e stâlpul vertical întemeietor al Crucii, figura exemplarã a întregii experienþe creºtine. ÃŽnflorire a personalismului ireductibil – pentru cã, la rigoare, nu existã misticã, ci doar persoanele misticilor, mistica ortodoxã e un rãspuns mereu actual la enigma existenþei umane. ÃŽn faþa absurdului ºi a neantului infernal al pãcatului, a finitudinii ºi morþii, ea deschide perspectiva eternizãrii omului în Iubirea ºi Lumina Comuniunii Sfintei Treimi revelate în Bisericã, Trupul lui Hristos”.
Iatã de ce cele douã mari pãrþi ale lucrãrii de faþã „conºtiinþa dogmaticã, temei al vieþii duhovniceºti a fiinþei umane” ºi „natura ºi morfologia experienþei ascetico – mistice. Vederea lui Dumnezeu din perspectiva principiului ipostatic al omului” încearcã sã surprindã unitar „legãtura structuralã a experienþei mistice, pe de o parte ºi a adevãrurilor revelate, cuprinse în dogme, pe de alta,” dupã cum remarcã autorul (p. 13). De altfel pãrintele Sofronie afirma pe bunã dreptate cã: „prin venirea lui Hristos înlãuntrul meu ºi prin împreunarea cu El în însuºi actul fiinþãrii, trãiesc ca El, viaþa Sa devine viaþa mea” ºi de aceea ,,Hristos devine dintr-o datã punctul în care converg toate liniile: misticul cu sacramentalul, personalul ºi ecclesialul, lumea noastrã cu cea cereascã ºi Dumnezeu cu omul, prin harul Sãu divin” , scurt spus, mistica este hristo-teologicã, iar nu psihologicã.
Pãrintele Nathanael survoleazã în cercetarea sa principalele impasuri ºi dihotomii filosofice ºi etice ale proiectelor epistemologice ale modernitãþii, oferindu-ne o ineditã apologie a modului tradiþional de a face teologie în Ortodoxie, aprinzând extrem de laborios candela cunoaºterii din lumina unui sfinþit stareþ contemporan, arhimandritul Sofronie Saharov.
Aceasta se datoreazã, însã, teologiei inedite ºi „originale” a arhimandritului Sofronie care, aºa cum subliniazã Nicholas Saharov: „accentuând dimensiunea dinamicã a îndumnezeirii, stabileºte drept scop al vieþii ascetice asimilarea atributelor dinamice ale existenþei divine: iubirea care îmbrãþiºeazã toate, capacitatea de autojertfelnicie kenoticã la modul absolut, devenirea ipostaticã a ascetului drept centru – principiu unificator a tot ceea ce este. Pentru prima datã aceste atribute divine sunt integrate teologic la o asemenea amploare în teologia asceticã sub forma unor noþiuni care sunt: rugãciunea pentru Adamul întreg (pentru întreaga lume), iubirea de vrãjmaºi, ecuaþia kenoza = desãvârºire, ascultarea ºi smerenia lui Hristos care reflectã proiecþia în planul vieþii umane a modului multiipostatic divin al existenþei”.
Analizând, astfel, gândirea unuia dintre cei mai profunzi teologi ortodocºi ai epocii noastre, „creatorul unor sinteze dogmatico-ascetice unice dominate de personalismul existenþial ºi de o antropologie spiritualã maximalistã” , autorul vede în:
,,dimensiunea catholicã a Bisericii singura care exprimã la modul cel mai sublim unitatea treimicã, ca fundament al vieþii ecclesiale. Biserica este inima universului, centrul în care se hotãrãsc toate destinele lui. Toþi sunt chemaþi sã intre în Bisericã pentru cã numai în Bisericã se aflã existenþa desãvârºitã dupã Chipul Sfintei Treimi.… ÃŽn ceea ce priveºte experienþa misticã, catholicitatea Bisericii poate fi urmãritã pe tot parcursul duhovnicesc al ipostasului uman în drumul sãu spre desãvârºire. Lupta asceticã, diferitele implicaþii duhovniceºti ce rezultã din aceasta, experienþele unice ale pãrãsirii omului de cãtre Dumnezeu ºi ale pogorârii spirituale la iad împreunã cu Hristos, precum ºi experienþele de naturã misticã, toate au ca temei ºi scop în acelaºi timp, catholicitatea Bisericii ca ºi catholicitate a ipostasului uman îndumnezeit” (p. 151) prin harul Sfintelor Taine, sau, cum ar spune pãrintele Rafael Noica: ,,cultura Bisericii se împãrtãºeºte omului deoarece, pânã la urmã, cultura este ceva ce cultivãm. Dar atenþie, fiindcã ce cultivãm asta ºi devenim”.
Atunci, omul, conform gândirii pãrintelui Sofronie ,,primeºte Cuvintele Domnului nu ca pe niºte litere moarte, ci ca «duh ºi viaþã»(Ioan VI, 63) lucrãtoare ºi descoperitoare (Evrei IV-XII, 15), care fac sã rãsune în inimã taina vieþii veºnice (Ioan VI, 68). Cuvântul viu al lui Dumnezeu cade în adâncurile inimii ca sãmânþã a iubirii ºi naºte în suflet pocãinþa, dând omului puterea de a covârºi mãsurile conºtiinþei religioase obiºnuite. Omul este încredinþat prin experienþã cã învãþãtura lui Hristos se înalþã cu mult mai presus decât planul eticii. Ea izvorãºte din Dumnezeu”.
Teologia în natura sa este, aºadar, o ,,desluºire a Tainei”, iar ,,desluºirea Tainei” nu poate fi disociatã de ,,trãirea Tainei” , fapt demonstrat ºi de pãrintele Nathanael care, în partea a doua a lucrãrii sale abordeazã holistic: ,,Natura ºi morfologia experienþei ascetico-mistice. Vederea lui Dumnezeu din perspectiva principiului ipostatic al omului” (pp. 169- 317).
ÃŽn contextul mai larg al spiritualitãþii ºi conºtiinþei duhovniceºti filocalice, neuitând dimensiunea filosofico-religioasã a itinerariului duhovnicesc, dupã ce a analizat competent perspectiva vetero ºi nou testamentarã ºi patristic–filocalicã a acestuia, precum ºi viziunea arhimandritului Sofronie cu privire la etapele vieþii spirituale, autorul nostru pune în luminã înseºi cuvintele stareþului dupã care ,,viaþa duhovniceascã este asemenea unei ape vii, uneori este un pârâiaº, alteori un râu sau o confluenþã de râuri, în alte cazuri o mare largã”.
Culminând cu un amplu expozeu despre ,,harul curãþitor sau bogãþia nedreaptã”, „harul pãrãsirii de Dumnezeu” ºi „harul înveºnicirii iubirii ipostatice” ce atinge theoptia sau contemplaþia în Luminã a Sfintei Treimi, analiza autorului ne lasã sã înþelegem cã în gândirea venerabilului ,,gheron” teologia ascetico-misticã se întemeiazã, dupã cum remarcã ºi Nicholas Saharov, pe principiul coincidenþei permanente dintre kenozã ºi teozã, idee teologicã ce îmbogãþeºte într-un chip cu totul special Tradiþia rãsãriteanã, pentru care, în mare mãsurã, îndumnezeirea este o participare la energiile divine.
Adevãrata theoptie constã într-o ,,stare de bucurie în iubire, o stare de care omul se împãrtãºeºte contemplând Faþa lui Dumnezeu. Este o bucurie ce vine de la Pãrintele Luminilor, o bucurie care, în esenþa ei, este dincolo de simþuri. Vorbim astfel de o iubire extaticã, prin care fiinþa umanã este ridicatã deasupra condiþiei sale create, de o vedere a Feþei lui Dumnezeu, care ne preface în iubire dupã chipul Feþei Lui” (p. 310).
ÃŽn ,,Consideraþiile finale”, dupã ce expune sintetic ,,premisele experimentale ale teologiei spirituale a cuviosului Sofronie Saharov, delimiteazã printr-o creionare precis conturatã locul arhimandritului în ,,peisajul patristic”, apartenenþa ºi continuitatea sa creatoare la linia mistico-teologicã a Sfântului Dionisie Areopagitul, a Sfântului Maxim Mãrturisitorul, a Sfântului Simeon Noul Teolog, a Sfântului Grigorie Palama, dar ºi a Pãrinþilor de structurã ºi lucrare preponderent filocalicã, precum Sfântul Diadoh al Foticeei, Evagrie Ponticul, Sfântul Calist Patriarhul ºi Sfântul Calist Catafygiotul, Sfântul Isaac Sirul, dar într-un mod cu totul special a Sfântului Siluan Athonitul, magistrul sãu.
Veritabil ,,apostol al vremurilor noastre” arhimandritul Sofronie Saharov, ,,împotriva deznãdejdii ºi a lipsei de sens duhovnicesc…ne propune, prin exemplul personal, credinþa nestrãmutatã ºi cuvântul revelat al stareþului sãu, Sfântul Siluan: «Ã¾ine-þi mintea în iad ºi nu deznãdãjdui». Cuvântul lui Hristos… «Âºi nu deznãdãjdui» a fost dat, prin Sfântul Siluan, epocii noastre, caracterizate de o grea deznãdejde…datoratã, din punct de vedere moral, nesfârºitelor fratricide locale ºi planetare”(p. 328).
ÃŽn acest sens, autorul concluzioneazã cã: ,,realitatea socialã ºi umanã, în gândirea cuviosului Sofronie, suferã aceastã deznãdejde datoritã faptului cã trãieºte în afara Revelaþiei divine ºi implicit acestui fapt, din aceea cã tinde spre autoîndumnezeire. Urmarea realitãþilor subliniate este aceea cã lumea contemporanã, care a cunoscut în secolul al XX-lea un progres tehnic unic în istoria sa, se aflã în afara culturii inimii deschise spre umanitate ca întreg, spre suferinþele ei” (p. 328).
Prin urmare, principiile teologice ale stareþului Sofronie, profund ancorate în Revelaþia dumnezeiascã, fiind ele însele adevãruri ºi principii revelate pot constitui „forþa spiritualã de care omul zilelor noastre are nevoie pentru a se repune pe traiectoria spiritualã a desãvârºirii” (p. 328).
Aºadar, mãrturisim cu toatã convingerea cã opera de faþã este ziditoare de suflet ºi aduce o contribuþie importantã în înþelegerea fenomenului misticii creºtine care este deopotrivã efort moral ºi religios, intuiþie a unitãþii cosmice în Dumnezeu, vedere a lui Dumnezeu ºi mai ales unirea sufletului cu Dumnezeu.
Scrisã cu vervã ºi erudiþie, cu sensibilitate ºi rafinament, lucrarea atrage prin bogãþia informaþiei, prin stilul cu mireasmã filocalicã, prin noutatea investigaþiei, prin rãspunsul ortodox - patristic pe care teologia ascetico- misticã sofronianã îl oferã omului contemporan.
Felicitând pe pãrintele Nathanael Neacºu pentru aceastã frumoasã contribuþie la înþelegerea coincidenþei depline dintre obiectivitatea credinþei Bisericii, ca o comuniune sacramentalã, ºi experienþa persoanei care, asimilând teologia acesteia, o preface în viaþã, având în faþã o demonstraþie exhaustivã conform cãreia mistica este într-adevãr teologia existenþei, o recomandãm tuturor spre citire, învãþãturã ºi folos sufletesc.
ÃŽn lumina acestor înþelesuri teofanice culese din paginile strãbãtute de duh, râvnã ºi pricepere, binecuvântãm apariþia cãrþii cu dorinþa ca seminþele acestea duhovniceºti sã ajungã în inimile cât mai multora unde ,,crescând, sã facã rod însutit” (Luca VII, 8) prin timp spre veºnicie.

Cu pãrinteasca dragoste ºi arhiereºti binecuvântãri,

† GALACTION
Episcopul Alexandriei ºi Teleormanului

La Schimbarea la Faþã

6 august 2010

Acest produs a fost adaugat la data de Marþi 31 Mai, 2011.

Stocul a fost epuizat.
Puteti achizitiona acest produs la o data viitoare
IMAGE_BUTTON_REVIEWS
Clientii care au cumparat acest produs, au mai cumparat:
<b>Binecuvântatã fii, inchisoare</b><br>Nicole Valery Grossu
Binecuvântatã fii, inchisoare
Nicole Valery Grossu
<b>Viata mea in Hristos</b> <br>Sf. Ioan de Kronstandt
Viata mea in Hristos
Sf. Ioan de Kronstandt
<b>Comentariu la catehismul ortodox</b> <br>Pr. Prof. Dr. Ion Bria
Comentariu la catehismul ortodox
Pr. Prof. Dr. Ion Bria
<b>Teologia rusa din diaspora</b> <br>Ciprian Iulian Toroczkai
Teologia rusa din diaspora
Ciprian Iulian Toroczkai
<b> Botezul in Traditia Patristica </b> <br> Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu
Botezul in Traditia Patristica
Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu
<b>Homo Eticus</b> <br>Ieromonah Teofan Mada
Homo Eticus
Ieromonah Teofan Mada
Anunþuri
discount
Notificari »
IMAGE_BUTTON_NOTIFICATIONSAnunta-ma noutatile la Intru Lumina Ta vom vedea Lumina
Ieromonah NATHANEL NEACSU
Spune-i unui prieten
 
Spune-i unui prieten despre acest produs.
Pãreri »
IMAGE_BUTTON_WRITE_REVIEWScrie o pãrere despre carte!

Copyright © 2024 Agnos - Editura si Librarie
Powered by osCommerce

   


radio oastea domnului