Agnos - Editura si Librarie Contul meu  Conþinutul coºului  Plateºte  
  Librarie » Catalog » EDITURA AGNOS » 0 Blogul Agnos  |  Contul meu  |  Conþinutul coºului  |  Plateºte   
Categorii
Editura Alias
EDITURA CHARISMA
EDITURA LUMEA CREDINTEI
PR. CONSTANTIN NECULA
PATERICE
EDITURA AGNOS
EDITURA OASTEA DOMNULUI
Toate categoriile
Noutãþi ortodoxe »
<b> Poet de contrabanda </b> <br> Cezar Haiura
Poet de contrabanda
Cezar Haiura

13,00RON
Toate noutaþile
În Curând »
<b> Indumnezeirea maidanului </b> <br> Pr. Constantin Necula </br>
Indumnezeirea maidanului
Pr. Constantin Necula

20,00RON
Cãutare
 
Cuvintele cãutate
Informaþii
Blogul Agnos
Cum comand
Expediere/Plata
Toate categoriile
Vezi Lista completa
Contactaþi-ne
Tablitele de la Maraton
Alexandru Rusu
[0]
20,00RON

Prefaþã sau postdemocraþie ºi libertatea de expresie

Cãci beat e împãratul de zeci de ani de-orgie!
ªi-a spus: „Eu Libertatea voi stinge-o în curând
Ca pe o lumânare, aºa, cu gingãºie!",
Dar Libertatea-nvie! ªi el se simte-nfrânt!
Arthur Rimbaud, Opere, „Mâniile Cezarului”, Polirom, 2003

La început a fost cuvântul! Sãptãmânal, duminicã dupã duminicã, Maratonul a fãcut istorie. A prezentat ºi re-prezentat situaþii interesante, a iniþiat dezbateri, a comentat evenimente, a creat polemici. Apoi a intrat în istorie, fiind desfiinþat pentru a face loc unui tip de radio, un aºa-zis radio comercial. Dacã astãzi nu mai putem asculta Maratonul duminicã, o sã putem în schimb citi o bunã parte a editorialelor cu care aceastã emisiune începea. Pentru a lãsa o urmã a trecerii sale prin istoria agitatã a spaþiului mediatic românesc o emisiune cu audienþa Maratonului îºi dezvãluie acum o parte din farmecul sãu. Alexandru Rusu, cel care a realizat aceastã emisiune vreme de opt ani, publicã scurtele ºi incitantele sale editoriale cu care deschidea Maratonul. O culegere de texte care prezintã fapte ºi stãri de spirit ce se întind între februarie 2006 ºi octombrie 2013.
Dincolo de textul propriu-zis, aceastã carte vorbeºte despre evoluþia libertãþii de expresie în România contemporanã. Încet, editorial dupã editorial, o lume peste care se aºternuse uitarea unui prezent continuu decuplat de trecut ºi de viitor, reînvie. Alexandru Rusu, prezintã, prin mijlocirea Maratonului ºi a editorialelor sale, stagiile evoluþiei României pe parcursul unui deceniu deloc liniºtit. În tot acest timp, criza politicã permanentã cu care politicienii ne-au ocupat timpul pentru a ne distrage atenþia, a fost brãzdatã de mici bucurii efemere, dar accentuatã mai apoi de Marea Crizã care a schimbat ºi lumea ºi societatea româneascã fãrã sã ne dãm seama. Vedem cum pe parcursul paginilor, editorialele devin din ce în ce mai precise, cãci evenimentele deveniserã ºi ele din ce în ce mai fierbinþi. Atât de fierbinþi încât libertatea presei însãºi devenea o victimã.
Dacã pentru presa privatã româneascã criza economicã a fost devastatoare, pentru presa publicã situaþia ar fi trebuit sã fie mai bunã. Dar, privind retrospectiv, nici pentru mass-media publicã situaþia nu a fost mai bunã. Dacã pentru mass-media privatã interesele patronatului ºi slaba sindicalizare au deschis spaþiul excesului ºi a permis unui autoritarism editorial sã transforme libertatea de expresie în subordonare ierahicã, politizarea excesivã a reprezentãrii în consiliile de administraþie ale radioului ºi televiziunii publice a lãsat urme, autocenzura sau o cenzurã discretã, postdemocraticã, punând jurnaliºtii în faþa unor alegeri limitã. În acelaºi timp, violenþa discursului public a influenþat viziunea opiniei publice despre politicã.
În (post)ideologia postdemocraticã discursul despre reformã (reforma radioului public de exemplu) ar trebui sã þinã locul reformei, dar mai ales sã inducã o nouã viziune asupra politicilor. În fond, strategiile postdemocratice despre necesitatea reformelor acoperã lipsa de consistenþã a politicilor ºi re-construcþia inegalitarã a societãþii. în acest sens postdemocraþia nefiind decât perpetuarea iluziei democratice într-o epocã în care egalitatea ºi libertatea, cheile de boltã ale oricãrei organizãri democratice, sunt depreciate în numele eficienþei economice (audienþã, raiting, etc.) ºi a pieþei.
Dacã în Occident mimarea democraþiei de dupã democraþie, care caracterizeazã capitalismul târziu, se confruntã cu rezistenþa reminiscenþelor „vechii democraþii”, la noi a fost când prea devreme, când prea târziu pentru democraþie. A fost prea devreme în secolul al XIX-lea când „formele” erau „fãrã fond” sau în prima jumãtate a secolului al XX-lea când altele erau prioritãþile istorice. ªi a fost prea târziu la sfârºitul secolului al XX-lea când democraþia era deja subordonatã obiectivelor capitalismului. Ori, capitalismul presupune legitimarea inegalitãþilor, iar capitalismul târziul, divinizarea acestora. Deloc paradoxal, inegalitatea ºi limitarea libertãþii de expresie sunt strict corelate.
„Accidentele” de parcurs, cum a fost ºi cazul eliminãrii Maratonului din grila Radio România Actualitãþi în toamna anului 2013 nu se înscriu doar într-o strategie post-demcoraticã de eludare a dezbaterii critice prin promovarea divertismentului, ci corespund ºi unei orientãri partitocratice care altereazã funcþionarea societãþii româneºti.

Cristian Pîrvulescu

Cristian Pîrvulescu este profesor de ºtiinþe politice, comentator al vieþii politice româneºti, preºedinte de onoare al Asociaþiei Pro Democraþia, decanul Facultãþii de ªtiinþe Politice de la S.N.S.P.A., a fost titularul rubricii „Mâine este astãzi” în cadrul Maratonului.

Naºterea ºi moartea Maratonului

Maratonul a mai murit o datã în 2004, pentru a renaºte în 2005. Maraton de duminicã la Radio România Actualitãþi a continuat într-o variantã mai restrânsã orar ceea ce a fost Maraton blue-jeans la Radio România Tineret, program încheiat în toamna lui 2004, odatã cu desfiinþarea postului de radio, mascatã printr-o trecere exclusiv pe internet.
Pamfletele politice au traversat trei regimuri: Iliescu, Constantinescu (la Radio România Tineret) ºi Bãsescu (la Radio România Actualitãþi). Îndemnat de bunul meu prieten ºi excelentul autor de interviuri Marin Constantin, pamfletele de la Maraton de duminicã au fost strânse ºi vãd acum lumina tiparului. Cartea se completeazã ºi desãvârºeºte cu desenele politice ale lui Ion Barbu. Caricaturistul din Petrila este una dintre tuºele cele mai puternice ºi peniþele cele mai acide politic. Desene sale au apãrut în România Liberã, Academia Caþavencu, Dilema, Dilema Veche, Ziua, Adevãrul. A publicat zilnic, timp de 25 de ani, ceea ce înseamnã chiar mai mult decât a scrie un editorial, caricatura cerând obligatoriu poanta.
Maraton de duminicã a însemnat, timp de opt ani, pânã în noiembrie 2013, când a fost scos din grila RRA, o tribunã a liberei exprimãri ºi a pluralitãþii de opinii, un spaþiu de analizã a lumii în care trãim, un loc rezervat personalitãþilor autentice. Au fost la Maraton diplomaþi, oameni de culturã, academicieni, oameni politici reali, personalitãþi din societatea civilã, performeri din sport. Peste 300… Campaniile Maraton au însemnat adevãrata luptã pentru interesul naþional împotriva intereselor de clan politic. Mi-amintesc cu drag vorbele regretatului Ioan Grigorescu: „Sunteþi ca Polonia în al doilea rãzboi mondial, le staþi ca osul în gât; nici nu pot sã vã scuipe, nici nu pot sã vã înghitã”. Sau definiþia lui Ion Cristoiu: „Sunteþi independentul de serviciu”. ªi afirmaþiile lui Dan Puric: „Ceea ce faceþi dumneavoastrã este întocmai ca misiunea apostolilor: folosiþi cuvântul pentru a rãspândi adevãrul; Maratonul este o emisiune de o vigoare excepþionalã”.
Maratonul a stat vertical împotriva fie ºi a celei mai mici ingerinþe, iar ascultãtorii care au participat în emisiune în direct, neselectaþi ºi necenzuraþi, pot depune mãrturie.
Aud astãzi cã radioul este industrie ºi cântã. Rãmân consecvent la ideea cã radioul este creativitate ºi pasiune ºi cã, în primul rând, trebuie sã vorbeascã. ªi nu e doar o nostalgie!
Legenda spune cã dupã ce a rostit Nenikikamen! (am învins!), soldatul grec Filipide a murit. În cheie creºtinã, moartea este Înviere. ªi pentru ca timpul pânã la aceasta sã treacã mai uºor, vã ofer paginile urmãtoare...
Pânã la (re)audiþie plãcutã, lecturã plãcutã!

Alexandru Rusu

Postfaþã sau, mai bine zis, O cupã cu ºampanie

Farmecul profesiei de radiojurnalist este aidoma unei cupe cu ºampanie. Indiferent a câta oarã te aºezi la microfon, te simþi în smoking sau în rochie de searã. O cupã de cuvinte, închinatã ascultãtorului, va crea convingeri, va deborda imaginaþia, va rodi în inimile la care nici nu te aºtepþi. Preþul plãtit este însã unul imens. Istoria nu consemneazã cuvântul rostit, iar despre roadele din inima ascultãtorilor nu vei afla niciodatã.
Rãspunderea profesiei de radiojurnalist este însã o cruce, pe care Hristos însuºi te invitã s-o porti: Ia-þi crucea ta ºi urmeazã Mie! Cãci pentru fiecare cuvânt vei da socotealã, dacã este neroditor.
ÃŽnþelepciunea profesiei de radiojurnalist este – atunci cînd îþi vine mintea la cap – aceea de a aºterne pe hârtie ceea ce ai rostit cândva la microfon ºi s-a dizolvat în eter. Astfel dai posibilitate istoriei sã consemneze cuvântul rostit, poþi afla de la cititorii tãi dacã a rodit cuvântul tãu în inima lor ºi poþi, frunzãrind, sã reciteºti oricând cuvintele pentru care vei da socotealã.
ªi iatã ce decide sã facã, înþelepþit, colegul meu de breaslã Alexandru Rusu: sã extragã din emisiunea de brand pe care a realizat-o mai bine de ºapte ani la Radio România Actualitãþi – Maraton de Duminicã – detaliul care i-a conferit savoare ºi sã-l transforme într-o carte. Abia acum, când scripta manent, se poate verifica veridicitatea celor afirmate ºi, mai presus de orice, puterea de sintezã a jurnalistului.
A spune mult în cuvinte puþine poate fi o calitate sau... o pacoste, mai ales atunci când intuieºti adevãrul, întotdeauna incomod, sub glazura minciunii. Pentru Alexandru Rusu a fost ºi una ºi alta. Rostite uneori cu umor, alteori cu amar, în funcþie de contextul sãptãmînii care trebuia sã încapã într-o linguriþã de cuvinte, comentariile de deschidere a emisiunii aveau nu rareori rol de bobârnac peste nasul politic ºi aparent destinul bulelor din cupa de ºampanie. Acum însã, când se lasã citite în volum, îºirate precum perluþele pe firul de mãtase, alcãtuiesc o savuroasã cronicã de moravuri ºi exprimã un dureros adevãr: în toþi aceºti ani politicul românesc de toate culorile ºi dezbinãrile posibile s-a învârtit în jurul cozii, prinzînd în vârtejul abandonului social poporul român obosit de atâta zãdãrnicie.
Ce zice prima perluþã din capul ºirului, datatã 5 februarie 2006? „Se lasã gerul! ÃŽngheþ. ÃŽntre Europa ºi lumea islamicã. Gheaþã la mal între PNL ºi PD. Vifor prin PSD. Pod de gheaþã. ÃŽntre Iran ºi restul lumii.” E ceva nou sub soare de opt ani încoace? ªi ce zice ultima perluþã din coada ºirului, datatã 20 octombrie 2013? ÃŽntre altele cã „…s-a pus gaz de ºist peste focul de la Roºia Montanã…” S-a rezolvat cumva umilinþa de colonie a României?
Deci, quod erat demonstrandum!
Abia acum, când scripta manent, se poate verifica veridicitatea celor afirmate ºi, mai presus de orice, puterea de sintezã a jurnalistului. Iatã de ce înþelepciunea profesiei de radiojurnalist este aceea de a aºterne pe hârtie ‒ la vreme rînduitã ‒ ceea ce ai rostit cândva la microfon ºi s-a dizolvat în eter.
Tãbliþele de la Maraton. O cupã de cuvinte închinatã astãzi, la lansare, ºi unui altfel de public. Maratonul Maratonului de Duminicã s-a încheiat; începe cursa pentru inimile cititorilor. Cât de fin se confirmã înþelepciunea strãbunã cuprinsã în proverbele noastre româneºti... Când Dumnezeu închide o uºã, deschide întotdeauna o fereastrã!

Doina Jalea

Doina Jalea este jurnalist radio, a fost profesor de jurnalism radio la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, a realizat numeroase emisiuni de comentariu ºi analizã politicã, a fost redactor-ºef la Radio Romania Actualitãþi în perioada 2005-2012.

Acest produs a fost adaugat la data de Luni 19 Ianuarie, 2015.

Stocul a fost epuizat.
Puteti achizitiona acest produs la o data viitoare
IMAGE_BUTTON_REVIEWS
Clientii care au cumparat acest produs, au mai cumparat:
<b> Anatomia sufletului </b> <br> Pr. Constantin Necula
Anatomia sufletului
Pr. Constantin Necula
<b> In asteptarea zorilor de luna. Versuri </b> <br> Constantin V. Necula
In asteptarea zorilor de luna. Versuri
Constantin V. Necula
Anunþuri
InvitatieDeParticipare
Notificari »
IMAGE_BUTTON_NOTIFICATIONSAnunta-ma noutatile la Tablitele de la Maraton
Alexandru Rusu
Spune-i unui prieten
 
Spune-i unui prieten despre acest produs.
Pãreri »
IMAGE_BUTTON_WRITE_REVIEWScrie o pãrere despre carte!

Copyright © 2024 Agnos - Editura si Librarie
Powered by osCommerce

   


emistic