Agnos - Editura si Librarie Contul meu  ConĢinutul coļului  Plateļte  
  Librarie » Catalog » EDITURA AGNOS » Blogul Agnos  |  Contul meu  |  ConĢinutul coļului  |  Plateļte   
Categorii
Editura Alias
EDITURA CHARISMA
EDITURA LUMEA CREDINTEI
PR. CONSTANTIN NECULA
PATERICE
EDITURA AGNOS
EDITURA OASTEA DOMNULUI
Toate categoriile
Nout„Ģi ortodoxe »
<b> Geometrice Gerunzii </b><br> Pr. Trandafir Vid
Geometrice Gerunzii
Pr. Trandafir Vid

15,00RON
Toate noutaĢile
őn Cur‚nd »
<b> Indumnezeirea maidanului </b> <br> Pr. Constantin Necula </br>
Indumnezeirea maidanului
Pr. Constantin Necula

20,00RON
C„utare
 
Cuvintele c„utate
InformaĢii
Blogul Agnos
Cum comand
Expediere/Plata
Toate categoriile
Vezi Lista completa
ContactaĢi-ne
Pe cine incomodeaza ora de religie? Intre datul legii si darul lui Dumnezeu
Preot Constantin Necula
15,00RON

Dialog cu imposibilul

M-aș bucura, ca preot, ca ortodox și cet√£țean al Rom√Ęniei, s√£ port mereu dialoguri posibile. Cu Invizibilul și cu fratele meu, contemporan, √ģn aceeași bucurie a dragostei dornice s√£ comunice dragoste. Din nefericire, atunci c√Ęnd √ģmi rev√£d fișele de lectur√£ legate de comunicarea cu seculariștii, constat, nu f√£r√£ durere, c√£ sunt √ģn imposibilitate de a comunica g√Ęndurile mele. O zic cu respect, cu drag și responsabilitate. Sunt crescut √ģntr-o vreme a comunismului anilor 1980-1989, √ģn care cultura filozofic√£ și materialist-dialectic√£ m-a educat, cred, pentru a √ģnțelege limita g√Ęndirii atee. Am fost crescut pentru performanț√£ ideologic√£, știu așadar ce-i m√Ęn√£ pe prietenii aceștia ai libert√£ții cu ajutorul unei legislații arificiale. I-am v√£zut cultiv√Ęndu-și atacul la ora de religie √ģn timp, pentru c√£ ceea ce tr√£im acum ține de o h√£rțuire sistemic√£, de ani de zile. Primele voci le-am auzit imediat dup√£ Revoluție, atunci c√Ęnd pentru a combate prezența orei de religie √ģn școal√£ s-a c√£utat, ambițios, identificarea orei acesteia cu ora de… √ģnv√£ț√£m√Ęnt ideologic, renumitul CSP (cunoștiințe social-politice). Ideologizanții vorbeau despre ideologizare. Atunci am greșit, ca societate civil√£ creștin√£, c√£ nu am l√£murit lucrurile atent.
√éntre timp au ap√£rut maeștrii liberei cuget√£ri. √én √ģncercarea de a l√£muri cititorul modern asupra erorii numite √ģn filozofie și logic√£ Post hoc ergo propter hoc (√ģn traducere liber√£: Dup√£ asta, prin urmare fiindc√£ asta), doi autori extrem de √ģn vog√£, propov√£duitorii unei filozofii cu totul aparte, filosdotica, propun o poveste: √én fiecare dimineaț√£ o femeie iese pe teras√£ și strig√£: Fie ca aceast√£ cas√£ s√£ fie ferit√£ de tigri! Dup√£ care intr√£ din nou √ģn cas√£. √én cele din urm√£ am √ģntrebat-o: Ce tot spui asta? Nu exist√£ nici un tigru pe o raz√£ de o mie de kilometri de aici! La care ea a replicat: Vezi? √énseamn√£ c√£ funcționeaz√£!” . Cu alte cuvinte, toat√£ g√£l√£gia secularist√£ pe care a auzim de ceva ani nu are obiect, doar susținere financiar√£ și logistic√£ str√£in√£ de orice dialog. Campaniile de pres√£ din ultima vreme au dovedit susținere și uneori susținere inechitabil√£, cu o serie de jum√£t√£ți de dev√£r care s-au transformat √ģn minciuni penibile. Redacția uni ziar central, care a publicat mereu articole de susținere ale demersurilor seculariste, a uitat s√£ puncteze procentele √ģnscrierii la ora de religie, procentel ale unor cercet√£ri pe care ei √ģnșiși le-au dorit publice, dovedind o jen√£ patologic√£ pentru adev√£r. Pentru c√£ erau √ģn favoarea Bisericii Ortodoxe nu meritau amintite, doar re√ģnc√£lzirea ciorbei de informații diluate, septembrie de septembrie, fiind motiv de reclam√£ rupt√£ de orice deontologie.
Nu, ora de religie nu era o problem√£ care s√£ necesite un referendum național, cu umilirea profesorilor de religie doar pentru c√£ aparțin, prin vocație, și Bisericii. Seculariștii amestec√Ęnd problematica legat√£ de averea Bisericii cu predarea orei de religie știau bine ce fac. √éntr-o țar√£ √ģn care s√£r√£cia este placa de patefon a sute de campanii politice, au aplicat cu nonșalanț√£ maxim√£ o metod√£ politic√£ √ģntr-un mediu √ģn care cer de ani buni depolitizarea. Rapoarte, pe care le-am consemnat ca not√£ de subsol la textul legat de conferința de la Botoșani, din prezentul volum, ne dovedesc ast√£zi unele dedesubturi financiare care ar merita analizate, cu rezerve și cu atenție s√£ nu cobor√Ęm discursul despre copil și dreptul lui inalienabil la preg√£tire sufleteasc√£ la b√Ęrfa de la colțurile gazetelor.
Ceea ce am remarcat drept o constant√£ a discursului ong-istic-secularist ține de rațiunea de a fi a acestor organizații. S-a creat o dogm√£ atee a culpei Bisericii, care viruseaz√£ orice problem√£ din Rom√Ęnia. Suntem slabi economic pentru c√£ suntem ortodocși, deși cercet√£ri efectuate √ģn Elveția, care vizeaz√£ pe termen lung revenirea ț√£rilor din Estul Europei √ģn normalitate economic√£ arat√£ c√£ tr√£im o relansare economic√£ √ģngrijor√£toare pentru aria de consum-producție a unor state europene lipsite de condița de gulag economic √ģn care ne zbatem de zeci de ani. S√£ fi tr√£it oamenii aceștia √ģn alt√£ Rom√Ęnie? S√£ nu fi v√£zut efortul coerent al Bisericii de a dezvolta proiecte de economie social√£, de educație continu√£ ori √ģn favoarea persoanelor defavorizate? Tind s√£ cred c√£ lipsesc prea mult din Țara real√£, de aici și șocurile pe care le au √ģn sondaje. Apoi, a doua culp√£ a Bisericii s-a identificat √ģn ce privește educația, deși cele mai c√£utate școli r√£m√Ęn cele construite pe cultura moral√£ propus√£ de sute de ani de Biseric√£. Am ajuns s√£ fim acuzați, de un psiholog școlar – care √ģmbrac√£ pe r√Ęnd toga psihosociologului, a sexologului, a psihodiagnosticianului comportamental –, inclusiv de faptul c√£ violul de la Vaslui, care a ținut capul de afiș al verii anului 2015, este vina… educației religioase! √éntr-o lume injectat√£ cu bottox media, asist√£m la o dezl√£nțuit√£ critic√£ a rațiunii de a fi a Biseriii: omul √ģndumnezeit. O ciudat√£ iluzie a autorit√£ții √ģnv√£luie experții care vorbesc √ģn numele secularismului. Veți g√£si un text mai larg desprte acest aspect √ģntre articolele care completeaz√£ conferințele. Aș vrea s√£ adaug doar c√£ nimic din produsul final al vorb√£riei multora dintre ei nu-i recomand√£ ca experți. Poziția lor public√£ m√£ duce cu g√Ęndul la o alt√£ √ģnv√£ț√£tur√£ din amintita carte de filosdotic√£. Analiz√Ęnd eroarea de demonstrație numit√£ argumentum ad verecundiam, autorii noștri noteaz√£, fie-mi √ģng√£duit s√£-i citesc foarte larg: „Argumentul derivat din respectul faț√£ de autoritate este unul din preferatele șefului nostru. A cita cuvintele unei autorit√£ți √ģn sprijinul propriei argumentații nu este, √ģn sine, o eroare de ordin logic; opinia specialiștilor constituie dovada legitim√£, al√£turi de altele. Greșit√£ este utilizarea respectului pentru autoritate ca unic√£ modalitate de a-ți confirma spusele, √ģn ciuda dovezilor care atest√£ contrariul”. Și aici adaug√£: „Ted se √ģnt√Ęlnește cu amicul lui, Al, și exclam√£: «Al! Auzisem c√£ ai murit!» «Ba deloc!, r√£spunde amicul, r√Ęz√Ęnd. Dup√£ cum vezi, sunt c√Ęt se poate de viu.» «Imposibil, declar√£ Ted. Cel de la care am auzit e mult mai de √ģncredere dec√Ęt tine»” . F√£r√£ √ģndoial√£ c√£ respectul faț√£ de legislația √ģn vigoare este obligatoriu oric√£rui cet√£țean onest, dar nu este singurul palier √ģn care se poate dezvolta un dialog, mai ales c√Ęnd el este at√Ęt de complex, ca educația copilului. I-am auzit pe experții ong-iști cit√Ęnd din tot soiul de pseudo-cercet√£ri și jen√Ęnd prin minciun√£ adev√£rul, realitatea din școal√£. Provoc√Ęnd un fenomen f√£r√£ precedent √ģn educație, votarea unei materii din trunchiul comun al propunerii educaționale a unei Ț√£ri care așa √ģși redescoper√£ ritmul educațional, cu mari colapsuri de etic√£. Cine este autoritatea legitim√£ √ģn educație? Consiliul pentru Drepturile Omului din cadru Organizației Națiunilor Unite (ONU) a adoptat rezoluția A/HRC/29/L.25, intitulat√£ Protecția familiei. Contribuția familiei la punerea √ģn practic√£ a dreptului la un standard decent de viaț√£ al mebrior s√£i, prin rolul s√£u √ģn educație și realizarea unei dezvolt√£ri durabile susține c√£ „familia este principala responsabil√£ pentru creșterea, protejarea și dezvoltarea copiilor”, dar și c√£ „pentru a se asigura dezvoltarea armonioas√£ a copilului, acesta trebuie s√£ creasc√£ √ģntr-o familie”. Și, mai mult, „familia este grupul fundamental al societ√£ții și mediul natural pentru creșterea și bun√£starea membrilor s√£i, √ģn special al copiilor”. ONU recunoaște familia ca „grupul natural și fundamental al societ√£ții și merit√£ s√£ fie protejat√£ de societate și stat”. Merit√£ s√£ reținem data la care a fost dat√£ rezoluția, 3 iulie 2015. Și s√£ reținem sup√£rarea maxim√£ a grupurilor de LGBT, care socotesc documentul ca un pas √ģnapoi √ģn ceea ce privește… divesitatea de familii existente.
Este greu s√£ porți un dialog ccu oamenii care te desconsider√£ doar pentru c√£ nu ești ca ei. Uneori greșim noi, creștini fiind. Dar alteori ei, prietenii p√£cii și zen-ului social. Un lider al ASUR afirma c√£ prin menținerea orei de religie √ģn școal√£ „problema fundamental√£ este dat√£ de introducerea √ģn școli a unui sistem idiot care atrage idioți și care, la r√Ęndul s√£u, produce generații de idioți”, continu√Ęnd s√£ dezvolte, mai apoi: „creștinismul, stupiditatea și apuc√£turile (e drept, notate cu ghilimele..., n.n.) nu sunt excepții, nu sunt mici erori, ușor corectabile; ele sunt chiar produsul sistemului, la fel cum s√£r√£cia, cenzura și opresiunea au fost emblema comunismului”. Și sunt propozițiile cele mai nevinovate din text . Nici nu-mi trece prin cap s√£ le fac un proces de intenție unor oameni care √ģncearc√£ s√£-și impun√£ punctul de vedere, chiar dac√£ √ģmi afecteaz√£ liniștea personal√£ sau a grupului de credinț√£ din care fac parte, chiar dac√£ forțeaz√£ legea (unul dintre ei are o singur√£ laud√£: sute de procese intentate Ministerului…) și o reinterpreteaz√£ √ģn favoarea celor 1% din concet√£țenii mei. Nu √ģmi √ģng√£dui, ca om al Bisericii, s√£ socotesc nicidecum c√£ e un demers care n-ar fi trebuit f√£cut de c√£tre ei. Dar, ajunge! E prea mult, disperarea nu ține loc de moral√£, iar h√£rțuirea unui coleg √ģn procesul educativ este reprobabil√£. √én perioada de exploatare la maxim a ofensivei √ģmpotriva orei de religie, oameni au fost umiliți, unii și-au pierdut s√£n√£tatea, iar alții au renunțat, v√£z√Ęnd reacția cancelariilor, la a mai profesa. Oameni ca voi, distinșii noștri concet√£țeni atei, oameni care-și iubesc profesiunea și familia, care sunt subiect permanent al atacului ce-l faceți. V-ați v√£zut demersul ca unul √ģmpotriva Ministerului, mi-ați spus asta și v√£ cred. Dar unul dintre voi, √ģmb√£tat de puterea mediatiz√£rii, o spune verde √ģn faț√£ c√£ nu l-ar deranja s√£ vad√£ 6000 de oameni dați afar√£ din serviciu și chiar cu dosar penal. Nu e un pic prea mult, nu este un pic prea cinic pentru a mai fi uman? Sau umanismul nu mai are leg√£tur√£ cu omul?
Este √ģn cartea filosdocților noștri un dialog pe care-l redau: „Joe: Ce c√Ęnt√£reț excepțional, nu-i așa? Dan: Ha! Dac√£ aș avea vocea lui, aș fi și eu excepțional!” √émi este greu s√£ port un dialog cu cei care nu cresc dialogul și-l poart√£ doar spre vendete și calibrare √ģn vedetism. Nu, nu confund credința cu religia, nu m√£ rog la un morcov, cum √ģncerca s√£ glumeasc√£, penibil, distinsul filozof din Buz√£u. Pentru conștiința mea creștin√£ lucrurile sunt limpezi. Nu voiți dialog, ci doar golaveraj media, nu v√£ preg√£tiți niciodat√£ pentru dialog, ci pentru emisia de clișee, nu v√£ st√£ √ģn caracter dialogul, ci declarațiile scurt, ambigue și f√£r√£ substanț√£. M√£rturia creștin√£ este antrenat√£ √ģn astfel de exerciții; uneori pierdem și știm c√£ e vina noastr√£. N-am spus niciodat√£ c√£ nu avem de remediat o serie de conținuturi și comportamnete legate de ora de religie ori viaț√£ pastoral√£. Nu suntem perfecți, slav√£ Domnului! Dar nu ne mai puneți √ģn spate g√Ęnduri ce nu le avem și comportamente √ģnchipuite √ģn alcovul alchimiei voastre comportamentale. Mitropolitul meu, IPS Laurențiu, √ģncheia un text al s√£u astfel: „Suntem recunosc√£tori celor care au pornit aceast√£ ac√ĺiune √ģmpotriva Bisericii c√£ ne-au mobilizat s√£ ne ap√£r√£m cu mai mult√£ ardoare valorile credin√ĺei noastre str√£bune!”
Fie-mi √ģng√£duit s√£ dedic acest volum copiilor rom√Ęni, profesorilor din școala rom√Ęneasc√£ și familiilor care-și cresc cu onestitate pruncii. Și tuturor celor care cred altfel dec√Ęt mine, pentru a putea deschide un dialog acum imposibil. Profesorilor de religie, un g√Ęnd special. De respect și bucuroas√£ rug√£ciune!

Pr. Constantin Necula

Acest produs a fost adaugat la data de Joi 19 Noiembrie, 2015.
IMAGE_BUTTON_REVIEWS
Clientii care au cumparat acest produs, au mai cumparat:
<b> Bucuria insingurarii </b> <br> Pr. Constantin Necula
Bucuria insingurarii
Pr. Constantin Necula
<b> Bucuria credintei. Dialoguri in cetate </b> <br> Pr. Cristian Muntean <br> Pr. Constantin Necula
Bucuria credintei. Dialoguri in cetate
Pr. Cristian Muntean
Pr. Constantin Necula
<b>Alegerea Patriarhului - 41 zile ale dezinformarii</b><br> Pr. Constantin Necula,Florian Bichir, Romeo Petrasciuc
Alegerea Patriarhului - 41 zile ale dezinformarii
Pr. Constantin Necula,Florian Bichir, Romeo Petrasciuc
<b> In asteptarea zorilor de luna. Versuri </b> <br> Constantin V. Necula
In asteptarea zorilor de luna. Versuri
Constantin V. Necula
<b> Botezul in Traditia Patristica </b> <br> Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu
Botezul in Traditia Patristica
Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu
<b> Vindecarile lui Hristos si vindecarea noastra </b> <br> Pr. Constantin Necula
Vindecarile lui Hristos si vindecarea noastra
Pr. Constantin Necula
AnunĢuri
InvitatieDeParticipare
Notificari »
IMAGE_BUTTON_NOTIFICATIONSAnunta-ma noutatile la Pe cine incomodeaza ora de religie? Intre datul legii si darul lui Dumnezeu
Preot Constantin Necula
Spune-i unui prieten
 
Spune-i unui prieten despre acest produs.
P„reri »
IMAGE_BUTTON_WRITE_REVIEWScrie o p„rere despre carte!

Copyright © 2022 Agnos - Editura si Librarie
Powered by osCommerce

   


credo.ro