|
Format 13 x 20 cm
384 pag
O caracteristicã esenþialã în ce priveºte geneza "Mãrturisirilor" mele este aceea cã eu nu m-am simþit niciodatã vrednic, raportat la aceastã nemaiîntâlnitã dramã, sã scriu o astfel de carte. Imediat dupã încetarea demascãrilor, ceva care nu era în fiinþa mea îmi venea mereu în conºtiinþã cu întrebarea: cine va fi în stare sã scrie o mãrturisire despre aceastã dramã. ªi nu numai sã scrie, ci sã pãtrundã în esenþa acestei drame. Dupã eliberare am citit ºi am rãscitit "Demonii (Posedaþii)" lui Dostoievski. Deosebirea între posedaþii lui Dostoievski ºi posedaþii de la Piteºti/Gherla este cã primii erau în condiþii de libertate, iar ceilalþi erau privaþi de libertate ºi chiar de cele mai elementare condiþii de trai. ªi apoi erau supuºi unor suplicii fizice ºi morale nemaiîntâlnite. Dupã ce am relatat aceastã dramã unui mare teolog (D.P.), acesta îmi dã dezlegarea, zicându-mi: Du-te ºi citeºte vieþile Sfinþilor Pãrinþi ºi atunci vei înþelege. Am citit pe Sfinþii Pãrinþi ºi atunci am înþeles. Eu întotdeauna înþelegeam cã cel care este mereu în stare sã scrie despre aceastã dramã este Costache Opriºan, dar Costache Opriºan a fost ucis în închisoare. Alte caracteristici ale genezei acestor mãrturisiri constau în faptul cã eu însumi am trãit aceastã posedare pânã pe culmile disperãrii. Dacã smerenia este opusã mândriei ºi dacã trãirea uneia duce la Împãrãþia Cerurilor (Fericiþi cei sãraci cu duhul cãci a acelora este Împãrãþia Cerurilor), iar cealaltã duce la iad, se vede care este rãsplata. Nevrednicia mea (smerenia mea) mi-a fost rãsplãtitã de Dumnezeu înscriind în destinul meu ca pe mine sã mã aleagã ºi sã mã ajute, din cei care au trecut pe acolo, sã scriu despre aceastã dramã. Mãrturisirile mele descriu o problemã de metafizicã. Cine nu-i certat cu metafizica creºtinã ºi cu Sfinþii Pãrinþi, va înþelege ºi asimila aceste mãrturisiri.
"BORDEIANU, Dumitru Gh. - Student la Medicinã în Iaºi. A fost arestat pe 12 iunie 1948, împreunã cu fratele sãu, Alexandru, închis la Galata ºi Suceava, unde a fost torturat în timpul anchetei de comisarii Blehan ºi Danielevici ºi i s-au creat probe cã ar fi fost legionar ºi membru al unei organizaþii teroriste.
Supus la chinuri îngrozitoare, într-un lot cuprinzând 123 de tineri, judecat de Tribunalul Militar Iaºi (preºedinte fiind col. Ion Gheorghe) într-un simulacru de proces, fãrã sã aibã posibilitatea sã se apere, este condamnat la 15 ani de muncã silnicã (sentinþa din 23 februarie 1949).
A trecut pe la Suceava ºi Piteºti, unde a fost bãtut chiar de prietenul sãu, Virgil Bordeianu, într-un mod bestial ºi pus sã-l batã pe prietenul lui, Gelu Gheorghiu, ºi pe ºeful lui, Costache Opriºan.
Trimis apoi la Gherla ºi Aiud, a fost anchetat de ofiþerul politic col. Ivan (în perioada 1957-1961).
A refuzat eliberarea condiþionatã, iar dupã expirarea pedepsei a fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Bãrãgan, unde a stat în perioada 1963-1964.
Dupã eliberare, a plecat în Australia ºi a scris cartea "Mãrturisiri din mlaºtina disperãrii", în care îºi face reproºuri legate de momentele de slãbiciune pe care le-a avut."
(Extras din "Victimele terorii comuniste. Arestaþi, torturaþi, întemniþaþi, uciºi. Dicþionar", vol. 1. de CICERONE IONIÞOIU. Editura Maºina de scris, Bucureºti, 2000)
|
