Agnos - Editura si Librarie Contul meu  Con■inutul co║ului  Plate║te  
  Librarie » Catalog » PR. CONSTANTIN NECULA » Blogul Agnos  |  Contul meu  |  Con■inutul co║ului  |  Plate║te   
Categorii
CARTI DE RUGACIUNI
CARTI PENTRU COPII
Editura Alias
EDITURA AREOPAG
EDITURA CHARISMA
EDITURA LUMEA CREDINTEI
MAICA ECATERINA FERMO
MARTURISITORI
PR. CONSTANTIN NECULA
SYNAXIS
TALCUIRI
PATERICE
IR. TEOFAN MADA
EDITURA AGNOS
EDITURA CATISMA
EDITURA EGUMENITA
EDITURA OASTEA DOMNULUI
EDITURA SOPHIA
ALTE EDITURI
Toate categoriile
NoutŃ■i ortodoxe »
<b> Popasuri pe Muntele Frumusetii </b> <br> Pr. Nicolae Stoia
Popasuri pe Muntele Frumusetii
Pr. Nicolae Stoia

20,00RON
Toate nouta■ile
╬n CurÔnd »
<b> Indumnezeirea maidanului </b> <br> Pr. Constantin Necula </br>
Indumnezeirea maidanului
Pr. Constantin Necula

20,00RON
CŃutare
 
Cuvintele cŃutate
Informa■ii
Blogul Agnos
Cum comand
Expediere/Plata
Toate categoriile
Vezi Lista completa
Contacta■i-ne
Via├ża Sf. Benedict de Nursia
Sf. Grigorie cel Mare
7,00RON

Via├ża Sf. Benedict de Nursia
Sf. Grigorie cel Mare
Traducere: Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula


SFÂNTUL GRIGORIE CEL MARE, SERVUS SERVORUM DEI


   Mi-am ├«nceput lectura din lucr├úrile Sf├óntului Grigorie cel Mare, Pap├ú al Romei, cu minunata Regula Pastoralis (591), ├«n traducerea distinsului latinist ┬║i Preot Alexandru Moisiu , ├«n timpul studen├żiei. Nu ┬║tiam pe atunci c├ú Omilia a II-a a acestui op ┬║i cealalt├ú lucrare pastoral├ú cu aceea┬║i tematic├ú, Despre preo├żie, a Sf├óntului Ioan Hrisostom nu doar c├ú influen├żaser├ú decizia Sf├óntului Grigorie de Nazianz asupra accept├úrii slujirii arhiere┬║ti, ci ┬║i devenise una dintre cele mai importante pun├żi de leg├útur├ú pastoral├ú ├«ntre Occident ┬║i Orient, fiind tradus├ú, ├«nc├ú pe c├ónd Sf. Grigorie tr├úia, de c├útre Patriarhul Antiohiei, Anastasius al-II-lea, pentru ca la sf├ór┬║itul sec. al IX-lea ├«nsu┬║i Regele Alfred s├ú o traduc├ú ├«n saxon├ú .
   M├ú entuziasmase limpezimea textului ┬║i cur├ú├żia solu├żiilor pastorale. Ulterior aveam s├ú descop├úr aceea┬║i limpezime de text ├«n rug├úciunile Liturghiei ce-i poart├ú numele , chiar dac├ú ast├úzi, asupra paternit├ú├żii unei mari p├úr├żi din Sacramentarium Gregorianum (liturghier) ┬║i a Antiphonarius Missae (culegere de c├ónt├úri biserice┬║ti), sunt destule glasuri contestatare. ┬¬i ast├úzi cred c├ú aceast├ú limpezime ne este absolut necesar├ú ├«n expresia liturgic├ú a mesajului nostru m├úrturisitor. M-am dep├úrtat apoi de lucr├úrile sale. Pu├żin├útatea traducerilor rom├óne┬║ti din opera sa, apartenen├ża mai degrab├ú la arealul misionar Occidental, catolic, mi-au deturnat privirea dinspre el. Ceva mai t├órziu, entuziasmat de redescoperirea marilor catehe├żi ┬║i predicatori ai veacurilor primare, dup├ú ce am tradus ├«n mic├ú parte, ca ni┬║te exerci├żii de admira├żie, din Sf├óntul Ambrozie de Mediolanum ┬║i minunatul s├úu ucenic, Fericitul Augustin, prin lectura din limba italian├ú, m-am bucurat s├ú desop├úr iar├ú┬║i textele Marelui Grigorie. O dat├ú cu cele din Leon cel Mare ori Fortunatus, din Vicen├żiu de Ruspe ori Cezar de Arles, multe dintre ele neexploatate deloc de ┬║coala de teologie rom├óneasc├ú. Structura simpl├ú m-a frapat din nou. Romanul, fiu de senator, nu s-a ru┬║inat s├ú dezbrace roba cuvintelor ├«ntortocheate ┬║i s├ú ├«mbrace ├żes├útura limpede izvor├ót├ú din contactul cu rug├úciunea ┬║i tr├úirea ├«n Hristos a vie├żii. Am redescoperit frumuse├żea stilului s├úu ├«n Omiliile despre Evanghelii (Homiliae in Evangelia), care, rostite ├«ntre 590-591, ├«┬║i p├ústreaz├ú o actualitate plin├ú de sens. Poate de aceea, ├«nainte de a oferi un prim volum din suma traducerilor lor, ne-am gr├úbit s├ú le d├úm tiparului ├«n prestigioasa Revist├ú Teologic├ú de la noi, de la Sibiu . M-a bucurat enorm reac├żia pozitiv├ú a studen├żilor no┬║tri c├ónd, ├«n cadrul orelor de seminar, le-am citit din ele. Frumuse├żea lor, aproape Hrisostomic├ú, este un ├«ndemn pentru definitivarea unei edi├żii c├ót mai ample. ├Äntre timp, ca s├ú m├ú odihnesc, am reluat citirea vie├żii Sf├óntului Benedict de Nursia. C├ónd, ├«n 2001, particip├ónd la un Congres teologic organizat de Fondacio International la Bruxelles, mi s-a oferit, ca dar de la organizatori, un drum la Chevtogne – aba├żia benedictin├ú care de la 1909 propune cea mai interesant├ú articulare liturgic├ú a ecumenismului f├úr├ú ifose, sediul distinsei reviste Irenikon –, simplitatea vie├żii p├úrin├żilor de acolo m-a frapat ┬║i bucurat deopotriv├ú. Desigur c├ú cititsem, ca orice student bun, despre Benedict de Nursia, dar trecusem informa├żia la „aproape necesar├ú”. Ascult├óndu-i pe p├úrin├żii de acolo c├ót de bine ┬║tiau cum stau lucrurile ├«n Ortodoxie, m-am ru┬║inat. Mai ales c├ú descoperisem c├ú Regula bunului c├úlug├úr Benedict nu se tradusese ├«n rom├óne┬║te. M├ónat de un soi de jen├ú, mi-am cump├úrat cea mai ieftin├ú edi├żie din raft ┬║i am plecat spre cas├ú. Cu teama ├«n s├ón c├ú nu trebuie s├ú vorbesc prea mult despre Sf├óntul Benedict, c├ú ├żine mai mult de catolicism. Mare mi-a fost mirarea c├ónd l-am v├úzut pomenit de P├úrintele Cleopa ┬║i mai ales c├ónd i-am aflat Acatistul ├«n Acatistierul la S├úrb├útori ┬║i Sfin├żi deosebi├żi . Apoi, descoperind date ├«n plus, mi-am dat seama c├ót de tributar sunt ┬║colirii f├úr├ú duh ┬║i adev├úr. Descoperind o edi├żie popular├ú a Dialogurilor Sf├óntului Grigorie, am citit via├ża acestui binecuv├óntat monah. Postul Pa┬║telui din acest an, 2008, l-am dedicat acestei bucuroase munci, aduc├óndu-l la lumin├ú dinaintea cititorului rom├ón.
   C├ónd am p├ú┬║it, prim├úvara aceasta, ├«n bisericu├ża ruseasc├ú de la Chevtogne, purtam ├«n bagajul meu de pelerin aceast├ú smerit├ú traducere, ca s├ú-mi sp├úl ru┬║inea de alt├ú dat├ú.
   
   
   CINE ESTE SF├éNTUL GRIGORIE CEL MARE, DIALOGUL
   
   
   Sf├óntul Grigorie cel Mare (cca. 540-604) s-a n├úscut la Roma, cetatea etern├ú, din p├úrin├żi patricieni , fiind fiul unui distins senator din cercul Anicienilor (Gens Anicia), familie cu numeroase implica├żii ├«n politica bisericeasc├ú . Despre familie ┬║tim c├ú, al├úturi de p├úrin├żi, cele trei surori duceau o via├ż├ú aproape monahal├ú. Spunem aproape monahal├ú pentru c├ú, la acea dat├ú, Regula Sf├óntului Benedict nu fusese acceptat├ú ca fundament al vie├żii de ob┬║te, monahismul fiind mai mult un mod de via├ż├ú. Numele grecesc al copilului de senator ├«i duce cu g├óndul pe unii exege├żi la faptul c├ú ├«ntreaga cultur├ú elenistic├ú se afla la mare pre├żuire ├«n ambientul familiei. Grigorie a fost educat ├«n climatul rena┬║terii culturale promovate ┬║i ├«n Occident, mai ales ├«n Italia, de pragmatica sanctio a lui Justinian, fiind deosebit de bine preg├útit ├«n studiul gramaticii, al dialecticii ┬║i retoricii , ┬║tiin├że pe care le va preda ┬║i concitadinilor s├úi. Poate ┬║i de aceea avea s├ú devin├ú, c├útre 573 d.Hr., praefectus urbi, iar mai apoi apocrisarius, ambasador la Constantinopol (nun├żiu apostolic), de c├útre papa Pelagius al II-lea (578-590), dup├ú ce papa Bendict I (574-578) ├«l scosese din via├ża monahal├ú de la m├ún├ústirea Sant’ Andrea sul Cielo, unde era deja abate, ┬║i ├«l hirotonise diacon. Era o perioad├ú de conflict deschis ├«ntre scaunul Patriarhal de la Constantinopol, ridicat de c├útre Sf. Ioan Postitorul (582-595) la rangul de Patriarhie Ecumenic├ú, ┬║i scaunul Romei, acolo unde acest act ridicase obiec├żii ample din partea lui Pelagius II.
   ├Äntors la Roma, Grigorie ┬║i-a reluat via├ża de m├ún├ústire la care este obligat s├ú renun├że o dat├ú cu chemarea sa la scaunul roman, dup├ú moartea lui Pelagius de cium├ú. 3 septembrie 590 este data de la care Dumnezeu i-a ├«ng├úduit s├ú-┬║i lege pe ve┬║nicie numele s├úu de cel al Romei cre┬║tine. Sunt multe de scris despre admirabilul p├ústor, de la ├«ngrijirea bolnavilor de cium├ú ┬║i interven├żia ├«n contextul unei foamete cumplite, urmare a unei inunda├żii f├úr├ú precedent prin rev├úrsarea Tibrului ├«n Roma – semn al dep├úrt├úrii de Dumnezeu a poporului – p├ón├ú la organizarea patrimoniului bisericii ┬║i a ac├żiunilor sale de plitic├ú ecclesial├ú, str├úlucind ├«n reorientarea politicii pontificale c├útre ├żinuturile barbare, mai ales c├útre regatul francilor .
    Ceea ce trebuie re├żinut din efortul papei Grigorie este c├ú, ├«n permanen├ż├ú, acesta a racordat pastora├żia sa la dou├ú valori perene: Dumnezeu Cel Viu ┬║i Evanghelia Sa. Poporul roman, parte integrant├ú a poporului cre┬║tin binecredincios, este v├úzut de c├útre p├ústorul s├úu drept principalul subiect al pastoralei. Patrimoniul Bisericii nu este altceva dec├ót patrimoniul s├úracilor, beneficiari ai unor proiecte pastorale de excep├żie. Papa Grigorie s-a angajat cu toat├ú fiin├ża ├«n ├«ndeplinirea misiunii sale, p├ón├ú la moarte, survenit├ú la 12 martie 604. Istoricii Patrologiei consemneaz├ú: „Via├ża lui a fost un drum anevoios ┬║i dureros, drumul unui mistic costr├óns s├ú fac├ú fa├ż├ú problemelor secolului, asaltat de chinuri morale ┬║i suferin├że fizice. Deseori bolnav, el vorbe┬║te despre bolile lui cu simplitate ├«n numeroase scrisori ┬║i chiar ├«n public, ├«n predicile ├żinute ├«n fa├ża poporului. Faima sa, nu numai cea de scriitor, ci ┬║i cea de om politic, ┬║i mai ales faima de sf├ónt ┬║i de organizator al ac├żiunilor de binefacere ale Bisericii ├«n folosul celor lovi├żi de soart├ú e dovedit├ú de faptul c├ú imediat dup├ú moarte au circulat biografii ┬║i c├ú a fost considerat unul dintre cei patru mari ├«nv├ú├ża├żi ai Occidentului. De o crucial├ú importan├ż├ú pentru istoria civiliza├żiei occidentale a fost evanghelizarea Angliei, ini├żiat├ú de el ”. Poate p├úrea pu├żin, dar asem├únarea lui cu Sf├óntul Ioan Gur├ú de Aur ori Sf├óntul Vasile cel Mare de c├útre exege├żii ortodoc┬║i ai vie├żii sale nu este mai pu├żin important├ú. Dialogurile, care i-au dat supranumele, merit├ú a fi oric├ónd comparate cu scrierile Sfin├żilor aminti├żi.
    OPERA SF├éNTULUI GRIGORIE, CU SPECIAL├â PRIVIRE ASUPRA DIALOGURILOR
   
    Unul dintre cei mai mari exege├żi ai scrierilor gregoriene, Vicenzo Recchia – cel care a ┬║i dat cele patru tomuri ale Epistolelor Sf├óntului, Registrum Epistularum, un num├úr de 848 de epistole, mare parte pastorale – ofer├ú una dintre cele mai exaustive bibliografii asupra subiectului ├«n vol. V al edi├żiei sale, cu adev├úrat complete , insist├ónd asupra imposibilit├ú├żii epuiz├úrii cercet├úrii textelor Sf├óntului. De altfel, trebuie ┬║tiut de c├útre cititorul rom├ón c├ú exist├ú o Bibliografie a operei Sf├óntului, numit├ú dup├ú autorul ei Bibliografia Godding , care consemneaz├ú 2608 titluri, contorizate pe perioada anilor 1890-1989. ┬¬i deja au trecut ├«nc├ú aproape 20 de ani. Relat├úm aceste date pentru a sublinia marele continent euhologic ┬║i exegetic pe care-l descoper├ú scrisul P├úrintelui roman teologului de ast├úzi. Nu vrem s├ú intr├úm ├«n am├únunte care ar diminua din caracterul voit popular al lucr├úrii noastre de traduc├útor. Trebuie amintit c├ú A. von Harnack, du┬║manul realismului dumnezeiesc, f├úuritorul ┬║colii mitologice germane, a inventat ┬║i un termen prin care s├ú exprime subaprecierea operei gregoriene: Vulgarkatholizismus, catolicism vulgar, ├«n sensul de catolicism pentru vulg, pentru oamenii simpli . Dar este bine de subliniat c├ú opera Sf├óntului P├úrinte consemneaz├ú un stil inconfundabil, simplu, direct, dialogic inclusiv ├«n omilii. C├ú a fost apreciat ne dovede┬║te cercetarea unui francez, R. Etaix, care, c├úut├ónd s├ú realizeze un corpus unitar al Omiliilor sale, consemneaz├ú c├ú a avut de cercetat mai mult de 400 de codici ori fragmente de manuscrise , mare parte fiind socotite de c├útre biseric├ú modele omiletice, cuprinse de aceea ├«n Ghiduri Omiletice (Omeliare) . Care sunt principalele scrieri, afar├ú de Epistolele sale deja amintite? Tratate morale despre Iov- Moralia in Job, scris├ú la Constantinopol (35 de c├úr├żi), Omiliile despre Evanghelii – Homiliae in Evangelia (40 de omilii), Omiliile despre Iezechiel – Homiliae in Ezechielem (20 de omilii), precum ┬║i fragmente din Comentariul la prima carte a Regilor – In librum primum Regum expositiones (redactat de monahul Claudiu) ┬║i din Comentariul la C├óntarea C├ónt├úrilor – Expositio in Cantica Canticorum (fragmente reduse). Lor se adaug├ú Regula Pastoral├ú – Regula Pastoralis ┬║i corpus-urile liturgice, amintite deja de noi, Sacramentarium Gregorianum ┬║i Antiphonarius Missae.
    Dar poate c├ú cea mai minunat├ú lucrare a sa este cea numit├ú Dialogi de vita at miraculis patrum italicorum sau, pe scurt, Dialogurile. Construite pe principul pedagogic al lec├żiei dialogice, de unde ┬║i numele, Dialogurile gregoriene prezint├ú, ├«ntr-un stil precis ┬║i limpede, accesibil ┬║i ├«ncurajator pentru credinciosul de r├ónd, via├ża unora dintre personajele cele mai remarcabile dintre cele pe care evlavia popular├ú le propunea deja vener├úrii. Poate c├ú pornind de la modelul pedagogic augustinian, care scrisese tratatul Despre catehizarea celor simpli – De catechizandis rudibus , sf├óntul p├ústor de suflete a d├úruit aceste dialoguri cunoa┬║terii celor simpli, dup├ú ce oferise clerului lucrarea Regulilor Pastorale. O f├úcea ├«n stilul consacrat al istoricilor vremii, dup├ú unii mai ales Historia Philothea (Istoria religioas├ú) a lui Teodoret al Cyrului, mai ales pornindu-se de la analogia prin care Teodoret scria vie├żile P├úrin├żilor Siriei, iar Grigorie vie├żile P├úrin├żilor italici. Cert este c├ú o epistol├ú din 593, adresat├ú lui Maximian de Siracusa de c├útre Grigorie, consemna cererea acestuia ca acela s├ú-i procure povestiri hagiografe, f├úr├ú ├«ndoial├ú izvor primar al operei sale. De prin acea perioad├ú dureaz├ú nu doar preocup├úrile ci, credem noi, ┬║i redactarea operei sale. Sf├óntul dialogheaz├ú cu un ucenic, Petru, un soi de avocat al celor simpli, care pune uneori ├«ntreb├úri de-a dreptul st├ónjenitoare pentru ceea ce am a┬║tepta ast├úzi de la un convorbitor. Cert este c├ú mare parte din ├«ntreb├úrile deschiz├útoare de teme de dialog – dispre├żuite mai ales de cercet├útorii francezi ai Dialogurilor, care au socotit mereu ca pe un mare semn de ├«ntrebare capacit├ú├żile de credin├ż├ú ale lui Petru – au fost reluate inclusiv de societatea rom├óneasc├ú post-comunist├ú. Cred c├ú ele sunt reverbera├żii ale oric├úrui suflet curat care caut├ú l├úmurire, care nu ├«ntreab├ú doar de dragul interog├úrii, ci mai ales de dragul l├úmuririi unora dintre aspectele vie├żii ├«n Hristos a minunatelor personaje ale dialogurilor. Dac├ú, ├«n genere, ├«n aceast├ú lucrare avem de a face cu o oper├ú neunitar├ú, structurat├ú mai mult dup├ú nevoile pastoralei catehumenale dec├ót dup├ú normele de editare specifice vremii, remarc├úm c├ú a II-a parte a Dialogurilor gregoriene se subscrie, unitar ┬║i limpede, prezent├úrii vie├żii Sf├óntului Benedict de Nursia. Ve├żi vedea c├ú, ├«n mare parte, textul este limpezit pedagogic de c├útre Grigorie cel Mare ┬║i orientat spre temele mari legate de m├úrturia cre┬║tin├ú, teologic├ú ┬║i moral├ú a sf├óntului monah, parte dintre cele consemnate de el provenind din surse contemporane P├úrintelui Benedict. C├ú ele au prins la publicul popular ne-o dovede┬║te grabnica lor traducere ├«n limba greac├ú (sub pontificatul lui Zaharia, 741-752), precum ┬║i traducerea lor ├«n arab├ú ┬║i saxon├ú, limbile unor noi culturi, topite deja ├«n creuzetul Europei de ast├úzi.
    Impresionant pentru cititorul de ast├úzi, gr├úbit ├«n exegeze superficiale, este stilul spontan ┬║i gra├żios – cu mult peste Dialogurile lui Suplicius Severus, pe care al├żi exege├żi le cred a fi surs├ú scrierii gregoriene –, stil ├«n care Sf├óntul a eludat voit acurate├żea lingvistic├ú, ritmul fiind cel al unei povestiri populare. Insist├úm asupra acestui aspect ast├úzi, c├ónd, chema├żi s├ú d├úm cre┬║tinilor lecturi de bucurie, ne pierdem deseori ├«n stiluri alambicate, silind teologia s├ú se rup├ú de limba poporului, construind idiomuri teologice cu vehemen├ża ├«n care juri┬║tii ori medicii produc o limb├ú pe care nici ei n-o mai pot st├úp├óni.
    Despre stilul s├úu este vrednic de re├żinut un cuv├ónt dintr-o sentin├ż├ú a sa celebr├ú, din prefa├ża Tratatelor despre Iov, dedicat├ú lui Leandru de Sevilla: „consider c├ú nu este deloc un lucru de laud├ú s├ú sile┬║ti cuvintele oracolului lui Dumnezeu s├ú se supun├ú regulilor lui Donatus” , Donatus fiind un faimos gr├úm├útic de secolul al IV-lea. Prin aceasta ├«ns├ú, nu ├«nseamn├ú c├ú Grigorie accept├ú barbarisme ├«n limb├ú ori alte reguli de confuzionare a limbii sale latine. Curat├ú ┬║i u┬║or traductibil├ú ast├úzi, latina sa poart├ú efigiile patriciene ale genezei sale culturale, dar ┬║i pecetea tainelor lui Dumnezeu, ├«n care-┬║i caut├ú m├óntuirea. Mistic ┬║i ascet, Grigorie este ├«nc├óntat de personajul s├úu, ├«l cre┬║te ┬║i-l face aliat ├«n cre┬║terea altor cre┬║tini. Resping├ónd regulile impuse de Cassiodor, Sf├óntul caut├ú s├ú men├żin├ú limba credin├żei la ├«ndem├óna credincio┬║ilor. Nu-i greu de ├«nchipuit cu c├ót drag primeau ace┬║tia cuvintele sale, efortul traducerii fiindu-ne mult diminuat de uimirea ce str├úbate din reac├żiile lui Petru, omul-eseu care ├«nso├że┬║te opera gregorian├ú a Dialogurilor.
    O ultim├ú consemnare ├«nainte de a trece la lectura traducerii noastre. Ea s-a realizat dup├ú edi├żiile Dialogurilor realizate ├«n colec├żia Sources Chretienne, 260, ├«n 1979, Ed. A. de Vogue; 265, 1980, A. de Vogue ┬║i P. Antin. Pentru limba italian├ú am utilizat edi├żia realizat├ú de P├úrin├żii bendictini de la Aba├żia din Subiaco (coll. Spiritualita nei secoli, Citta Nuova Editrice). Pentru informa├żii mai ample asupra textelor ┬║i edi├żiilor privind pe Sf├óntul Benedict de Nursia, a se vedea www.ora-et-labora.net.
    Se poate spune a┬║adar c├ú prin munca sa asidu├ú ┬║i prin exegeza propus├ú, Sf├óntul Grigorie a f├úcut posibil├ú trecerea misiunii bisericii ├«n avanpostul cultural al Evului Mediu. Ca o r├úsplat├ú din cer, prima istorisire a vie├żii sale a fost realizat├ú, la finele sec. IX, de c├útre istoricul longobard Paul Diaconul , monah ├«n aba├żia ctitorit├ú de Sf├óntul Cuvios Benedict de Nursia, pe culmile de la Monte Cassino. La 1606, moa┬║tele sale au fost str├úmutate ├«n Capela Clementin├ú a Catedralei San Pietro din Vatican , unde se bucur├ú deopotriv├ú de venerarea adus├ú ┬║i de credincio┬║ii catolici ┬║i de pelerinii cre┬║tin ortodoc┬║i.
   
Pr. Constantin Necula
31 mai / 1 iunie 2008

Format 14x21
Nr. pagini: 108

Acest produs a fost adaugat la data de Joi 16 Octobrie, 2008.

Stocul a fost epuizat.
Puteti achizitiona acest produs la o data viitoare
IMAGE_BUTTON_REVIEWS
Clientii care au cumparat acest produs, au mai cumparat:
<b> Pastoratia Bisericii in vreme de criza </b> <br> Preot Constantin Necula
Pastoratia Bisericii in vreme de criza
Preot Constantin Necula
<b>Sfantul Daniil Stalpnicul</b> <br>Pr. Constantin Necula <br>Elena Tâmpãnariu
Sfantul Daniil Stalpnicul
Pr. Constantin Necula
Elena Tâmpãnariu
<b> Cum poti fi smerit. Sfaturi practice pentru vremurile de azi </b> <br> Pr. Serban Tica
Cum poti fi smerit. Sfaturi practice pentru vremurile de azi
Pr. Serban Tica
<b> Provocarile strazii </b> <br> Pr. Constantin Necula
Provocarile strazii
Pr. Constantin Necula
<b> Principesa si monahie: Domnita Ileana - maica Alexandra </b> <br> Bev. Cooke
Principesa si monahie: Domnita Ileana - maica Alexandra
Bev. Cooke
<b> Alternative spirituale </b> <br> Pr. Lect. Dr. Radu Muresan
Alternative spirituale
Pr. Lect. Dr. Radu Muresan
Anun■uri
discount
Notificari »
IMAGE_BUTTON_NOTIFICATIONSAnunta-ma noutatile la Via├ża Sf. Benedict de Nursia
Sf. Grigorie cel Mare
Spune-i unui prieten
 
Spune-i unui prieten despre acest produs.
PŃreri »
IMAGE_BUTTON_WRITE_REVIEWScrie o pŃrere despre carte!

Copyright © 2020 Agnos - Editura si Librarie
Powered by osCommerce

   


radio oastea domnului