Agnos - Editura si Librarie Contul meu  Con■inutul co║ului  Plate║te  
  Librarie » Catalog » EDITURA AGNOS » Blogul Agnos  |  Contul meu  |  Con■inutul co║ului  |  Plate║te   
Categorii
Editura Alias
EDITURA CHARISMA
EDITURA LUMEA CREDINTEI
PR. CONSTANTIN NECULA
PATERICE
EDITURA AGNOS
EDITURA OASTEA DOMNULUI
Toate categoriile
NoutŃ■i ortodoxe »
<b> Bucuria insingurarii </b> <br> Pr. Constantin Necula
Bucuria insingurarii
Pr. Constantin Necula

20,00RON
Toate nouta■ile
╬n CurÔnd »
<b> Indumnezeirea maidanului </b> <br> Pr. Constantin Necula </br>
Indumnezeirea maidanului
Pr. Constantin Necula

20,00RON
CŃutare
 
Cuvintele cŃutate
Informa■ii
Blogul Agnos
Cum comand
Expediere/Plata
Toate categoriile
Vezi Lista completa
Contacta■i-ne
Via├ża Sf. Benedict de Nursia
Sf. Grigorie cel Mare
7,00RON

Via├ża Sf. Benedict de Nursia
Sf. Grigorie cel Mare
Traducere: Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula


SFÂNTUL GRIGORIE CEL MARE, SERVUS SERVORUM DEI


   Mi-am ├«nceput lectura din lucr├úrile Sf├óntului Grigorie cel Mare, Pap├ú al Romei, cu minunata Regula Pastoralis (591), ├«n traducerea distinsului latinist ┬║i Preot Alexandru Moisiu , ├«n timpul studen├żiei. Nu ┬║tiam pe atunci c├ú Omilia a II-a a acestui op ┬║i cealalt├ú lucrare pastoral├ú cu aceea┬║i tematic├ú, Despre preo├żie, a Sf├óntului Ioan Hrisostom nu doar c├ú influen├żaser├ú decizia Sf├óntului Grigorie de Nazianz asupra accept├úrii slujirii arhiere┬║ti, ci ┬║i devenise una dintre cele mai importante pun├żi de leg├útur├ú pastoral├ú ├«ntre Occident ┬║i Orient, fiind tradus├ú, ├«nc├ú pe c├ónd Sf. Grigorie tr├úia, de c├útre Patriarhul Antiohiei, Anastasius al-II-lea, pentru ca la sf├ór┬║itul sec. al IX-lea ├«nsu┬║i Regele Alfred s├ú o traduc├ú ├«n saxon├ú .
   M├ú entuziasmase limpezimea textului ┬║i cur├ú├żia solu├żiilor pastorale. Ulterior aveam s├ú descop├úr aceea┬║i limpezime de text ├«n rug├úciunile Liturghiei ce-i poart├ú numele , chiar dac├ú ast├úzi, asupra paternit├ú├żii unei mari p├úr├żi din Sacramentarium Gregorianum (liturghier) ┬║i a Antiphonarius Missae (culegere de c├ónt├úri biserice┬║ti), sunt destule glasuri contestatare. ┬¬i ast├úzi cred c├ú aceast├ú limpezime ne este absolut necesar├ú ├«n expresia liturgic├ú a mesajului nostru m├úrturisitor. M-am dep├úrtat apoi de lucr├úrile sale. Pu├żin├útatea traducerilor rom├óne┬║ti din opera sa, apartenen├ża mai degrab├ú la arealul misionar Occidental, catolic, mi-au deturnat privirea dinspre el. Ceva mai t├órziu, entuziasmat de redescoperirea marilor catehe├żi ┬║i predicatori ai veacurilor primare, dup├ú ce am tradus ├«n mic├ú parte, ca ni┬║te exerci├żii de admira├żie, din Sf├óntul Ambrozie de Mediolanum ┬║i minunatul s├úu ucenic, Fericitul Augustin, prin lectura din limba italian├ú, m-am bucurat s├ú desop├úr iar├ú┬║i textele Marelui Grigorie. O dat├ú cu cele din Leon cel Mare ori Fortunatus, din Vicen├żiu de Ruspe ori Cezar de Arles, multe dintre ele neexploatate deloc de ┬║coala de teologie rom├óneasc├ú. Structura simpl├ú m-a frapat din nou. Romanul, fiu de senator, nu s-a ru┬║inat s├ú dezbrace roba cuvintelor ├«ntortocheate ┬║i s├ú ├«mbrace ├żes├útura limpede izvor├ót├ú din contactul cu rug├úciunea ┬║i tr├úirea ├«n Hristos a vie├żii. Am redescoperit frumuse├żea stilului s├úu ├«n Omiliile despre Evanghelii (Homiliae in Evangelia), care, rostite ├«ntre 590-591, ├«┬║i p├ústreaz├ú o actualitate plin├ú de sens. Poate de aceea, ├«nainte de a oferi un prim volum din suma traducerilor lor, ne-am gr├úbit s├ú le d├úm tiparului ├«n prestigioasa Revist├ú Teologic├ú de la noi, de la Sibiu . M-a bucurat enorm reac├żia pozitiv├ú a studen├żilor no┬║tri c├ónd, ├«n cadrul orelor de seminar, le-am citit din ele. Frumuse├żea lor, aproape Hrisostomic├ú, este un ├«ndemn pentru definitivarea unei edi├żii c├ót mai ample. ├Äntre timp, ca s├ú m├ú odihnesc, am reluat citirea vie├żii Sf├óntului Benedict de Nursia. C├ónd, ├«n 2001, particip├ónd la un Congres teologic organizat de Fondacio International la Bruxelles, mi s-a oferit, ca dar de la organizatori, un drum la Chevtogne – aba├żia benedictin├ú care de la 1909 propune cea mai interesant├ú articulare liturgic├ú a ecumenismului f├úr├ú ifose, sediul distinsei reviste Irenikon –, simplitatea vie├żii p├úrin├żilor de acolo m-a frapat ┬║i bucurat deopotriv├ú. Desigur c├ú cititsem, ca orice student bun, despre Benedict de Nursia, dar trecusem informa├żia la „aproape necesar├ú”. Ascult├óndu-i pe p├úrin├żii de acolo c├ót de bine ┬║tiau cum stau lucrurile ├«n Ortodoxie, m-am ru┬║inat. Mai ales c├ú descoperisem c├ú Regula bunului c├úlug├úr Benedict nu se tradusese ├«n rom├óne┬║te. M├ónat de un soi de jen├ú, mi-am cump├úrat cea mai ieftin├ú edi├żie din raft ┬║i am plecat spre cas├ú. Cu teama ├«n s├ón c├ú nu trebuie s├ú vorbesc prea mult despre Sf├óntul Benedict, c├ú ├żine mai mult de catolicism. Mare mi-a fost mirarea c├ónd l-am v├úzut pomenit de P├úrintele Cleopa ┬║i mai ales c├ónd i-am aflat Acatistul ├«n Acatistierul la S├úrb├útori ┬║i Sfin├żi deosebi├żi . Apoi, descoperind date ├«n plus, mi-am dat seama c├ót de tributar sunt ┬║colirii f├úr├ú duh ┬║i adev├úr. Descoperind o edi├żie popular├ú a Dialogurilor Sf├óntului Grigorie, am citit via├ża acestui binecuv├óntat monah. Postul Pa┬║telui din acest an, 2008, l-am dedicat acestei bucuroase munci, aduc├óndu-l la lumin├ú dinaintea cititorului rom├ón.
   C├ónd am p├ú┬║it, prim├úvara aceasta, ├«n bisericu├ża ruseasc├ú de la Chevtogne, purtam ├«n bagajul meu de pelerin aceast├ú smerit├ú traducere, ca s├ú-mi sp├úl ru┬║inea de alt├ú dat├ú.
   
   
   CINE ESTE SF├éNTUL GRIGORIE CEL MARE, DIALOGUL
   
   
   Sf├óntul Grigorie cel Mare (cca. 540-604) s-a n├úscut la Roma, cetatea etern├ú, din p├úrin├żi patricieni , fiind fiul unui distins senator din cercul Anicienilor (Gens Anicia), familie cu numeroase implica├żii ├«n politica bisericeasc├ú . Despre familie ┬║tim c├ú, al├úturi de p├úrin├żi, cele trei surori duceau o via├ż├ú aproape monahal├ú. Spunem aproape monahal├ú pentru c├ú, la acea dat├ú, Regula Sf├óntului Benedict nu fusese acceptat├ú ca fundament al vie├żii de ob┬║te, monahismul fiind mai mult un mod de via├ż├ú. Numele grecesc al copilului de senator ├«i duce cu g├óndul pe unii exege├żi la faptul c├ú ├«ntreaga cultur├ú elenistic├ú se afla la mare pre├żuire ├«n ambientul familiei. Grigorie a fost educat ├«n climatul rena┬║terii culturale promovate ┬║i ├«n Occident, mai ales ├«n Italia, de pragmatica sanctio a lui Justinian, fiind deosebit de bine preg├útit ├«n studiul gramaticii, al dialecticii ┬║i retoricii , ┬║tiin├że pe care le va preda ┬║i concitadinilor s├úi. Poate ┬║i de aceea avea s├ú devin├ú, c├útre 573 d.Hr., praefectus urbi, iar mai apoi apocrisarius, ambasador la Constantinopol (nun├żiu apostolic), de c├útre papa Pelagius al II-lea (578-590), dup├ú ce papa Bendict I (574-578) ├«l scosese din via├ża monahal├ú de la m├ún├ústirea Sant’ Andrea sul Cielo, unde era deja abate, ┬║i ├«l hirotonise diacon. Era o perioad├ú de conflict deschis ├«ntre scaunul Patriarhal de la Constantinopol, ridicat de c├útre Sf. Ioan Postitorul (582-595) la rangul de Patriarhie Ecumenic├ú, ┬║i scaunul Romei, acolo unde acest act ridicase obiec├żii ample din partea lui Pelagius II.
   ├Äntors la Roma, Grigorie ┬║i-a reluat via├ża de m├ún├ústire la care este obligat s├ú renun├że o dat├ú cu chemarea sa la scaunul roman, dup├ú moartea lui Pelagius de cium├ú. 3 septembrie 590 este data de la care Dumnezeu i-a ├«ng├úduit s├ú-┬║i lege pe ve┬║nicie numele s├úu de cel al Romei cre┬║tine. Sunt multe de scris despre admirabilul p├ústor, de la ├«ngrijirea bolnavilor de cium├ú ┬║i interven├żia ├«n contextul unei foamete cumplite, urmare a unei inunda├żii f├úr├ú precedent prin rev├úrsarea Tibrului ├«n Roma – semn al dep├úrt├úrii de Dumnezeu a poporului – p├ón├ú la organizarea patrimoniului bisericii ┬║i a ac├żiunilor sale de plitic├ú ecclesial├ú, str├úlucind ├«n reorientarea politicii pontificale c├útre ├żinuturile barbare, mai ales c├útre regatul francilor .
    Ceea ce trebuie re├żinut din efortul papei Grigorie este c├ú, ├«n permanen├ż├ú, acesta a racordat pastora├żia sa la dou├ú valori perene: Dumnezeu Cel Viu ┬║i Evanghelia Sa. Poporul roman, parte integrant├ú a poporului cre┬║tin binecredincios, este v├úzut de c├útre p├ústorul s├úu drept principalul subiect al pastoralei. Patrimoniul Bisericii nu este altceva dec├ót patrimoniul s├úracilor, beneficiari ai unor proiecte pastorale de excep├żie. Papa Grigorie s-a angajat cu toat├ú fiin├ża ├«n ├«ndeplinirea misiunii sale, p├ón├ú la moarte, survenit├ú la 12 martie 604. Istoricii Patrologiei consemneaz├ú: „Via├ża lui a fost un drum anevoios ┬║i dureros, drumul unui mistic costr├óns s├ú fac├ú fa├ż├ú problemelor secolului, asaltat de chinuri morale ┬║i suferin├że fizice. Deseori bolnav, el vorbe┬║te despre bolile lui cu simplitate ├«n numeroase scrisori ┬║i chiar ├«n public, ├«n predicile ├żinute ├«n fa├ża poporului. Faima sa, nu numai cea de scriitor, ci ┬║i cea de om politic, ┬║i mai ales faima de sf├ónt ┬║i de organizator al ac├żiunilor de binefacere ale Bisericii ├«n folosul celor lovi├żi de soart├ú e dovedit├ú de faptul c├ú imediat dup├ú moarte au circulat biografii ┬║i c├ú a fost considerat unul dintre cei patru mari ├«nv├ú├ża├żi ai Occidentului. De o crucial├ú importan├ż├ú pentru istoria civiliza├żiei occidentale a fost evanghelizarea Angliei, ini├żiat├ú de el ”. Poate p├úrea pu├żin, dar asem├únarea lui cu Sf├óntul Ioan Gur├ú de Aur ori Sf├óntul Vasile cel Mare de c├útre exege├żii ortodoc┬║i ai vie├żii sale nu este mai pu├żin important├ú. Dialogurile, care i-au dat supranumele, merit├ú a fi oric├ónd comparate cu scrierile Sfin├żilor aminti├żi.
    OPERA SF├éNTULUI GRIGORIE, CU SPECIAL├â PRIVIRE ASUPRA DIALOGURILOR
   
    Unul dintre cei mai mari exege├żi ai scrierilor gregoriene, Vicenzo Recchia – cel care a ┬║i dat cele patru tomuri ale Epistolelor Sf├óntului, Registrum Epistularum, un num├úr de 848 de epistole, mare parte pastorale – ofer├ú una dintre cele mai exaustive bibliografii asupra subiectului ├«n vol. V al edi├żiei sale, cu adev├úrat complete , insist├ónd asupra imposibilit├ú├żii epuiz├úrii cercet├úrii textelor Sf├óntului. De altfel, trebuie ┬║tiut de c├útre cititorul rom├ón c├ú exist├ú o Bibliografie a operei Sf├óntului, numit├ú dup├ú autorul ei Bibliografia Godding , care consemneaz├ú 2608 titluri, contorizate pe perioada anilor 1890-1989. ┬¬i deja au trecut ├«nc├ú aproape 20 de ani. Relat├úm aceste date pentru a sublinia marele continent euhologic ┬║i exegetic pe care-l descoper├ú scrisul P├úrintelui roman teologului de ast├úzi. Nu vrem s├ú intr├úm ├«n am├únunte care ar diminua din caracterul voit popular al lucr├úrii noastre de traduc├útor. Trebuie amintit c├ú A. von Harnack, du┬║manul realismului dumnezeiesc, f├úuritorul ┬║colii mitologice germane, a inventat ┬║i un termen prin care s├ú exprime subaprecierea operei gregoriene: Vulgarkatholizismus, catolicism vulgar, ├«n sensul de catolicism pentru vulg, pentru oamenii simpli . Dar este bine de subliniat c├ú opera Sf├óntului P├úrinte consemneaz├ú un stil inconfundabil, simplu, direct, dialogic inclusiv ├«n omilii. C├ú a fost apreciat ne dovede┬║te cercetarea unui francez, R. Etaix, care, c├úut├ónd s├ú realizeze un corpus unitar al Omiliilor sale, consemneaz├ú c├ú a avut de cercetat mai mult de 400 de codici ori fragmente de manuscrise , mare parte fiind socotite de c├útre biseric├ú modele omiletice, cuprinse de aceea ├«n Ghiduri Omiletice (Omeliare) . Care sunt principalele scrieri, afar├ú de Epistolele sale deja amintite? Tratate morale despre Iov- Moralia in Job, scris├ú la Constantinopol (35 de c├úr├żi), Omiliile despre Evanghelii – Homiliae in Evangelia (40 de omilii), Omiliile despre Iezechiel – Homiliae in Ezechielem (20 de omilii), precum ┬║i fragmente din Comentariul la prima carte a Regilor – In librum primum Regum expositiones (redactat de monahul Claudiu) ┬║i din Comentariul la C├óntarea C├ónt├úrilor – Expositio in Cantica Canticorum (fragmente reduse). Lor se adaug├ú Regula Pastoral├ú – Regula Pastoralis ┬║i corpus-urile liturgice, amintite deja de noi, Sacramentarium Gregorianum ┬║i Antiphonarius Missae.
    Dar poate c├ú cea mai minunat├ú lucrare a sa este cea numit├ú Dialogi de vita at miraculis patrum italicorum sau, pe scurt, Dialogurile. Construite pe principul pedagogic al lec├żiei dialogice, de unde ┬║i numele, Dialogurile gregoriene prezint├ú, ├«ntr-un stil precis ┬║i limpede, accesibil ┬║i ├«ncurajator pentru credinciosul de r├ónd, via├ża unora dintre personajele cele mai remarcabile dintre cele pe care evlavia popular├ú le propunea deja vener├úrii. Poate c├ú pornind de la modelul pedagogic augustinian, care scrisese tratatul Despre catehizarea celor simpli – De catechizandis rudibus , sf├óntul p├ústor de suflete a d├úruit aceste dialoguri cunoa┬║terii celor simpli, dup├ú ce oferise clerului lucrarea Regulilor Pastorale. O f├úcea ├«n stilul consacrat al istoricilor vremii, dup├ú unii mai ales Historia Philothea (Istoria religioas├ú) a lui Teodoret al Cyrului, mai ales pornindu-se de la analogia prin care Teodoret scria vie├żile P├úrin├żilor Siriei, iar Grigorie vie├żile P├úrin├żilor italici. Cert este c├ú o epistol├ú din 593, adresat├ú lui Maximian de Siracusa de c├útre Grigorie, consemna cererea acestuia ca acela s├ú-i procure povestiri hagiografe, f├úr├ú ├«ndoial├ú izvor primar al operei sale. De prin acea perioad├ú dureaz├ú nu doar preocup├úrile ci, credem noi, ┬║i redactarea operei sale. Sf├óntul dialogheaz├ú cu un ucenic, Petru, un soi de avocat al celor simpli, care pune uneori ├«ntreb├úri de-a dreptul st├ónjenitoare pentru ceea ce am a┬║tepta ast├úzi de la un convorbitor. Cert este c├ú mare parte din ├«ntreb├úrile deschiz├útoare de teme de dialog – dispre├żuite mai ales de cercet├útorii francezi ai Dialogurilor, care au socotit mereu ca pe un mare semn de ├«ntrebare capacit├ú├żile de credin├ż├ú ale lui Petru – au fost reluate inclusiv de societatea rom├óneasc├ú post-comunist├ú. Cred c├ú ele sunt reverbera├żii ale oric├úrui suflet curat care caut├ú l├úmurire, care nu ├«ntreab├ú doar de dragul interog├úrii, ci mai ales de dragul l├úmuririi unora dintre aspectele vie├żii ├«n Hristos a minunatelor personaje ale dialogurilor. Dac├ú, ├«n genere, ├«n aceast├ú lucrare avem de a face cu o oper├ú neunitar├ú, structurat├ú mai mult dup├ú nevoile pastoralei catehumenale dec├ót dup├ú normele de editare specifice vremii, remarc├úm c├ú a II-a parte a Dialogurilor gregoriene se subscrie, unitar ┬║i limpede, prezent├úrii vie├żii Sf├óntului Benedict de Nursia. Ve├żi vedea c├ú, ├«n mare parte, textul este limpezit pedagogic de c├útre Grigorie cel Mare ┬║i orientat spre temele mari legate de m├úrturia cre┬║tin├ú, teologic├ú ┬║i moral├ú a sf├óntului monah, parte dintre cele consemnate de el provenind din surse contemporane P├úrintelui Benedict. C├ú ele au prins la publicul popular ne-o dovede┬║te grabnica lor traducere ├«n limba greac├ú (sub pontificatul lui Zaharia, 741-752), precum ┬║i traducerea lor ├«n arab├ú ┬║i saxon├ú, limbile unor noi culturi, topite deja ├«n creuzetul Europei de ast├úzi.
    Impresionant pentru cititorul de ast├úzi, gr├úbit ├«n exegeze superficiale, este stilul spontan ┬║i gra├żios – cu mult peste Dialogurile lui Suplicius Severus, pe care al├żi exege├żi le cred a fi surs├ú scrierii gregoriene –, stil ├«n care Sf├óntul a eludat voit acurate├żea lingvistic├ú, ritmul fiind cel al unei povestiri populare. Insist├úm asupra acestui aspect ast├úzi, c├ónd, chema├żi s├ú d├úm cre┬║tinilor lecturi de bucurie, ne pierdem deseori ├«n stiluri alambicate, silind teologia s├ú se rup├ú de limba poporului, construind idiomuri teologice cu vehemen├ża ├«n care juri┬║tii ori medicii produc o limb├ú pe care nici ei n-o mai pot st├úp├óni.
    Despre stilul s├úu este vrednic de re├żinut un cuv├ónt dintr-o sentin├ż├ú a sa celebr├ú, din prefa├ża Tratatelor despre Iov, dedicat├ú lui Leandru de Sevilla: „consider c├ú nu este deloc un lucru de laud├ú s├ú sile┬║ti cuvintele oracolului lui Dumnezeu s├ú se supun├ú regulilor lui Donatus” , Donatus fiind un faimos gr├úm├útic de secolul al IV-lea. Prin aceasta ├«ns├ú, nu ├«nseamn├ú c├ú Grigorie accept├ú barbarisme ├«n limb├ú ori alte reguli de confuzionare a limbii sale latine. Curat├ú ┬║i u┬║or traductibil├ú ast├úzi, latina sa poart├ú efigiile patriciene ale genezei sale culturale, dar ┬║i pecetea tainelor lui Dumnezeu, ├«n care-┬║i caut├ú m├óntuirea. Mistic ┬║i ascet, Grigorie este ├«nc├óntat de personajul s├úu, ├«l cre┬║te ┬║i-l face aliat ├«n cre┬║terea altor cre┬║tini. Resping├ónd regulile impuse de Cassiodor, Sf├óntul caut├ú s├ú men├żin├ú limba credin├żei la ├«ndem├óna credincio┬║ilor. Nu-i greu de ├«nchipuit cu c├ót drag primeau ace┬║tia cuvintele sale, efortul traducerii fiindu-ne mult diminuat de uimirea ce str├úbate din reac├żiile lui Petru, omul-eseu care ├«nso├że┬║te opera gregorian├ú a Dialogurilor.
    O ultim├ú consemnare ├«nainte de a trece la lectura traducerii noastre. Ea s-a realizat dup├ú edi├żiile Dialogurilor realizate ├«n colec├żia Sources Chretienne, 260, ├«n 1979, Ed. A. de Vogue; 265, 1980, A. de Vogue ┬║i P. Antin. Pentru limba italian├ú am utilizat edi├żia realizat├ú de P├úrin├żii bendictini de la Aba├żia din Subiaco (coll. Spiritualita nei secoli, Citta Nuova Editrice). Pentru informa├żii mai ample asupra textelor ┬║i edi├żiilor privind pe Sf├óntul Benedict de Nursia, a se vedea www.ora-et-labora.net.
    Se poate spune a┬║adar c├ú prin munca sa asidu├ú ┬║i prin exegeza propus├ú, Sf├óntul Grigorie a f├úcut posibil├ú trecerea misiunii bisericii ├«n avanpostul cultural al Evului Mediu. Ca o r├úsplat├ú din cer, prima istorisire a vie├żii sale a fost realizat├ú, la finele sec. IX, de c├útre istoricul longobard Paul Diaconul , monah ├«n aba├żia ctitorit├ú de Sf├óntul Cuvios Benedict de Nursia, pe culmile de la Monte Cassino. La 1606, moa┬║tele sale au fost str├úmutate ├«n Capela Clementin├ú a Catedralei San Pietro din Vatican , unde se bucur├ú deopotriv├ú de venerarea adus├ú ┬║i de credincio┬║ii catolici ┬║i de pelerinii cre┬║tin ortodoc┬║i.
   
Pr. Constantin Necula
31 mai / 1 iunie 2008

Format 14x21
Nr. pagini: 108

Acest produs a fost adaugat la data de Joi 16 Octobrie, 2008.

Stocul a fost epuizat.
Puteti achizitiona acest produs la o data viitoare
IMAGE_BUTTON_REVIEWS
Clientii care au cumparat acest produs, au mai cumparat:
<b> Pastoratia Bisericii in vreme de criza </b> <br> Preot Constantin Necula
Pastoratia Bisericii in vreme de criza
Preot Constantin Necula
<b> Provocarile strazii </b> <br> Pr. Constantin Necula
Provocarile strazii
Pr. Constantin Necula
<b> Alternative spirituale </b> <br> Pr. Lect. Dr. Radu Muresan
Alternative spirituale
Pr. Lect. Dr. Radu Muresan
<b>Alegerea Patriarhului - 41 zile ale dezinformarii</b><br> Pr. Constantin Necula,Florian Bichir, Romeo Petrasciuc
Alegerea Patriarhului - 41 zile ale dezinformarii
Pr. Constantin Necula,Florian Bichir, Romeo Petrasciuc
<b>Indumnezeirea maidanului</b> <br>Pr. Constantin Necula
Indumnezeirea maidanului
Pr. Constantin Necula
<b>Zei, idoli, guru</b> <br>Klaus Kenneth
Zei, idoli, guru
Klaus Kenneth
Anun■uri
discount
Notificari »
IMAGE_BUTTON_NOTIFICATIONSAnunta-ma noutatile la Via├ża Sf. Benedict de Nursia
Sf. Grigorie cel Mare
Spune-i unui prieten
 
Spune-i unui prieten despre acest produs.
PŃreri »
IMAGE_BUTTON_WRITE_REVIEWScrie o pŃrere despre carte!

Copyright © 2022 Agnos - Editura si Librarie
Powered by osCommerce

   


credo.ro