|
Acceptarea prefaþãrii unei lucrãri care are drept tematicã generalã Taina Sfintei Euharistii, nu vine din competenþe teologale care m-ar îndreptãþii sã o fac, ci pur si simplu, din imposibilitatea de a refuza o rugãminte adresatã în numele prieteniei care mã leagã de autorul prezentului volum.
Deºi, existã realitãþi sfinte care ar putea fi cinstite mult mai bine prin tãcere, prin aceea „tãcere roditoare” a Pãrinþilor filocalici, vremea în care oamenii Bisericii sã tacã a cam trecut. Pentru a nu se ajunge ca „pietrele” sã vorbeascã, identitatea credinþei ortodoxe ºi a creºtinismului, în general, pe continentul european are nevoie astãzi, mai mult decât oricând, de un demers apologetic susþinut de cãtre cei îndreptãþiþi sã o facã. O astfel de atitudine, ar trebui asumatã deopotrivã, de cler ºi popor, de toþi cei angajaþi prin viaþa ºi activitatea lor în rodirea „ogorului Domnului”. Indiferentismul religios, parte a procesului „democratic” al secularizãrii, riscã sã ne punã într-un con de umbrã valori ale credinþei strãbune, într-un mod mult mai real astãzi, decât în trecut.
Tocmai de aceea, trebuie redescoperit rolul fecund ºi nu secund al laicatului în Bisericã. Cartea lui Stelian Gomboº se plaseazã exact pe înþelegerea necesitãþii dimensiunii apologetice a laicatului în Bisericã. Doctorand în Teologie la Tesalonic ºi Sibiu, autorul prezentului volum ºi-a adunat sub titlul: „Dumnezeiasca Euharistie, Cãlãuzã cãtre ÃŽmpãrãþia cea veºnicã”, o serie de studii, articole cu tematicã centratã pe teologia euharisticã, dar ºi câteva recenzii la cãrþi considerate ca fiind relevante în domeniul Teologiei liturgice astãzi.
Importanþa unui astfel de demers, care pune în evidenþã Taina Sfintei Euharistii, într-o vreme cu reale frãmântãri existenþiale, cu crize nu doar economice, ci ºi spirituale, atât la scarã globalã, cât ºi naþionalã, e evidentã!…
Ideea fundamentalã, care mi se pare cã defineºte efortul de raportare al autorului asupra temei, în studiul întreprins, dincolo de alte aspecte evidente, este aceea de a arãta cã, prin Euharistie, având în vedere existenþa semenului, cu cât mergi mai mult spre celãlalt prin Hristosul euharistic, cu atât devii mai autentic tu însuþi ca fiinþare a creºtinului din tine!… Legãtura dintre Euharistie ºi comunicarea cu semenii mi se pare esenþialã, aspect surprins de autorul studiilor prezente aici! ÃŽnaintea Hristosului euharistic nu te poþi prezenta cu jumãtãþi de mãsurã în modul de a comunica cu ceilalþi, sau raportându-te doar la anumite aspecte din problemele celorlalþi. ÃŽn elanul unirii cu Hristos, oamenii trebuie cuprinºi cu toate frãmântãrile, grijile, dar ºi bucuriile lor. A nu face aºa, nu poate decât sã ne plaseze pe fiecare, cleric sau laic, descoperiþi de noi înºine la întâlnirea cu Sfânta Euharistie!… Iatã de ce, demersul lui Stelian Gomboº este benefic, ne poate ajuta, problematiza, pe fiecare sã ne pregãtim ºi mai bine pentru întâlnirea cu Trupul ºi Sângele Domnului!…
Cei ce vor avea rãbdarea ºi zelul parcurgerii conþinutului acestei cãrþi, se vor familiariza cu aspecte legate de: dimensiunea euharisticã a creaþiei, raportatã la problemele ecologiei ºi la misiunea Bisericii; la Sfânta Euharistie ca ºi sursã a misiunii Bisericii, temelie a unitãþii ei ºi fundament al mântuirii omului în Iisus Hristos; asocierea - comuniunea liturgicã - premisã a comuniunii popoarelor într-o Europã unitã; cu varii abordãri contemporane asupra spiritualitãþii euharistice astãzi.
Nu în cele din urmã, aº sesiza asumarea gândirii teologice a pãrintelui Dumitru Stãniloae asupra Tainei Euharistiei, în demersul întreprins de cãtre autorul studiilor prezente în acest volum. ÃŽn acest sens, Stelian Gomboº contribuie, alãturi de alþi teologi, la evidenþierea faptului cã, pãrintele Dumitru Stãniloae a fost hãrãzit cu vocaþia universalitãþii în Ortodoxie, devenind el însuºi tradiþie, în cadrul Tradiþiei Bisericii, „nou pãrinte ºi învãþãtor strãlucit al Bisericii Ortodoxe contemporane”, cum îl caracteriza Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, în prefaþarea unei cãrþi.
Mulþumindu-i autorului pentru provocarea de a-i prefaþa rodul strãdaniilor sale, îl încredinþez cã la fundamentul rãspunsului meu pozitiv se aflã sentimentul de prietenie care ne leagã din momentul cunoaºterii reciproce, fapt petrecut în spaþiul sacru al Tesalonicului bizantin, în anul 2003!…
Diac. Dr. ªtefan Toma
Arhiepiscopia Sibiului
|
