Cuvântul traducãtorului la ediÞia a II-a

Faptul cã tirajul primei ediÞii a unei lucrãri cu caracter ziditor din punct de vedere duhovnicesc, precum este cea de faÞã, a fost epuizat Într-un interval de timp de un an ºi jumãtate, vine sã ne arate cã, În ciuda tuturor crizelor care pot marca o societate, echilibrul axiologic al asumãrii realitãÞilor spirituale, de orice natura ar fi ele, nu ne-a pãrãsit Încã. Deºi, o lucrare mult mai amplã dedicatã vieÞii ºi nevoinÞei SfinÞilor Rafael, Irina ºi Nicolae, cu mãrturii ºi apariÞii ale lor dintre cele mai recente, este În curs de tipãrire, prin neobosita strãdanie a Mitropolitului Dimitrie de Goumenissa, Axioupolis ºi Polykastrou, o lucrare ViaÞa din morminte up to date, am putea spune, cu acordul ºi binecuvântarea autorului, oferim publicului doritor, pânã atunci, o a doua ediÞie a acestei prime variante, pânã când noua ediÞie a cãrÞii autorului va putea fi tradusã ºi oferitã cititorilor români.
O particularitate a acestei noi ediþii ar fi cã reapare pe un teren fertil, creºtinii ortodocºi români având deja cunoºtinþã despre viaþa ºi nevoinþa Sfinþilor de pe colina Karyes a Lesvosului prin ediþia I-a a acestei lucrãri, dar ºi prin celelalte lucrãri existente în limba românã, pe care le-am ºi menþionat mai jos. Apoi, o altã particularitate ar fi aceea cã, dacã ediþia I-a a apãrut prin strãdania Editurii Agnos, prezenta ediþie consfinþeºte colaborarea editorialã dintre Editura Agnos ºi Editura Andreiana a Arhiepiscopiei Sibiului, fapt ce poartã binecuvântarea Înaltpreasfinþitului Pãrinte Dr. Laurenþiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului ºi Mitropolitul Ardealului.
Nu e uºor sã prezinÞi În câteva cuvinte personalitatea de excepÞie a autorului acestei cãrÞi, Însã, chiar ºi cu riscul de a nu reuºi pe deplin, mã voi Încumeta sã o fac.
Întorcându-mã în timp, în urmã cu câþiva ani, mi-am adus aminte cã momentul în care l-am cunoscut pe Înalt Prea Sfinþitul Pãrinte Dimitrie, Mitropolit de Gumenissa, Axiupoli ºi Polikastru, coincide cu descoperirea acestei cãrþi, Viaþa din morminte, pe care am primit-o din mâinile sale, la data de 29 mai 2002. Înzestrat cu o înfãþiºare aidoma patriarhilor biblici, profund ancorat prin cuvânt ºi viaþã în spiritualitatea ºi teologia patristicã, arzând de iubire pentru Dumnezeu ºi semeni, smerit ºi totodatã ager, Înalt Prea Sfinþia Sa este astãzi una dintre cele mai harismatice personalitãþi ale Bisericii Ortodoxe a Greciei. Desfãºurând o activitate pastoralã intensã, adeseori aflat pe schelele bisericilor în construcþie sau între cei oropsiþi de soartã, uneori cu greu distingându-l într-un grup de preoþi sau monahi datoritã simplitãþii care-l caracterizeazã, mitropolitul Dimitrie rãspândeºte în jurul sãu sfinþenie...
DeÂşi cĂŁrĂžile mitropolitului Dimitrie sunt numeroase, el este ĂŽndeobÂşte cunoscut prin cartea care vede acum pentru a doua oarĂŁ lumina tiparului ĂŽn limba românĂŁ, la Editura Agnos, graĂžie generozitĂŁĂžii d-lui Romeo PetraÂşciuc, o carte ajunsĂŁ ĂŽn Grecia la a douĂŁzeci Âşi patra ediĂžie. Sunt convins cĂŁ apariĂžia ĂŽn limba românĂŁ a acestei cĂŁrĂži despre viaĂža SfinĂžilor Rafail, Nicolae Âşi Irina va aduce „roadĂŁ multĂŁ”. Într-o societate cuprinsĂŁ din ce ĂŽn ce mai mult de frenezia consumismului, de indiferenĂža tipicĂŁ secularizĂŁrii, de regĂŁsirea ĂŽn problemele Âşi greutĂŁĂžile aproapelui doar ĂŽn mod teoretic, vigoarea spiritualĂŁ a mesajului acestei cĂŁrĂži, ca Âşi rĂŁspândirea conĂžinutului ei aghiologic, nu poate fi decât beneficĂŁ. Nu este prima datĂŁ când ĂŽn limba românĂŁ apare o carte despre viaĂža SfinĂžilor Rafail, Nicolae Âşi Irina. ÎnsĂŁ apariĂžia volumului ViaĂža din morminte vine sĂŁ ĂŽntregeascĂŁ cunoaÂşterea nevoinĂžei acestor martiri ai Ortodoxiei greceÂşti Âşi universale, asigurând totodatĂŁ un echilibru ĂŽn privinĂža modului de abordare ĂŽn raport cu celelalte demersuri.
Fotis Kondoglu, un strĂŁlucit promotor al renaÂşterii filocalice Âşi a culturii creÂştine, unul dintre pilonii miÂşcĂŁrii de revenire a iconografiei greceÂşti ĂŽn matca ei bizantinĂŁ, Âşi-a redactat cartea pe baza mĂŁrturiilor scrise ale lui Anghel Rallis Âşi a contactelor ulterioare cu acesta , iar descoperirile au continuat Âşi dupĂŁ publicarea cĂŁrĂžii sale.
Vasiliki Rallis, „femeie foarte logicĂŁ, cu o memorie excelentĂŁ Âşi o minte limpede Âşi bine organizatĂŁ” , ea ĂŽnsĂŁÂşi implicatĂŁ profund, alĂŁturi de soĂžul ei, ĂŽn tot ceea ce a ĂŽnsemnat perioada descoperirii sfinĂžilor Rafail, Nicolae Âşi Irina, ĂŽÂşi are structuratĂŁ cartea ĂŽn funcĂžie de „mĂŁrturia ei personalĂŁ pentru toate cele pe care le-a vĂŁzut Âşi trĂŁit”.
Constantine Cavarnos Âşi-a redactat cartea ĂŽn urma unei vizite fĂŁcute la Karyes Âşi la Thermi ĂŽn 1961, unde a stat de vorbĂŁ cu persoanele implicate ĂŽn descoperirile sfinĂžilor, sprijinindu-se Âşi pe cartea lui Fotis Kondoglu, apĂŁrutĂŁ ĂŽn 1962. Cartea lui Cavarnos, dupĂŁ cum se poate observa, nu aduce nimic nou, ceva care sĂŁ nu mai fi fost spus, cunoscut sau scris ĂŽnainte de apariĂžia ei.
Care este atunci locul cãrÞii ViaÞa din morminte, a mitropolitului Dimitrie, Între toate aceste abordãri? Pentru a ÎnÞelege pe deplin cum stau lucrurile, trebuie sã ne reamintim faptul cã SfinÞii Rafael, Nicolae ºi Irina s-au arãtat la Început Îndeosebi familiei Rallis ºi Tsolakis. Lecturând cartea mitropolitului Dimitrie, vom observa cã de mult mai multe descoperiri au avut parte Maria ºi Duka Tsolakis, decât Vasiliki ºi Anghel Rallis. Maria Tsolakis, o femeie modestã, Însã lipsitã de abilitatea redactãrii unei scrisori, i-a ÎncredinÞat de multe ori lui Vasiliki Rallis sarcina de a face cunoscute anumite realitãÞi. Smeritã a rãmas pânã astãzi d-na Maria Tsolakis, ºi despre aceasta dã mãrturie duhovnicul ei, autorul cãrÞii la care ne referim. Din imboldul, aºadar, de a cunoaºte mai multe dintre cele spuse de d-na Maria Tsolakis mitropolitului Dimitrie s-a nãscut aceastã carte. Dupã cum putem observa, abordarea mitropolitului Dimitrie este una echilibratã, valorificând atât arãtãrile ºi descoperirile sfinÞilor ce s-au fãcut soÞilor Tsolakis sau Rallis, cât ºi altor persoane implicate În aceastã lucrare tainicã a lui Dumnezeu de a face cunoscutã nevoinÞa ºi martiriul unor sfinÞi, petrecute În insula Lesvos, la zece ani dupã cãderea Constantinopolului, În 1463.
AÂşa precum bine observa ĂŽn cuvântul sĂŁu pĂŁrintele profesor dr. Gheorghios Metallinos de la Atena, „elemente noi, importante Âşi nenumĂŁrate s-au adĂŁugat prin cele câte au vĂŁzut Âşi au trĂŁit ĂŽndeosebi Maria Tsolakis Âşi soĂžul ei Dukas. Autorul (mitropolitul Dimitrie, n. n.) a avut binecuvântarea de a afla Âşi de a lua ĂŽn evidenÞã aceste noi elemente de la aceste persoane. Astfel, un al doilea demers ĂŽntregit Âşi reĂŽnoit s-a dovedit a fi necesar”.
Auzind ĂŽnsĂŁ omul vremii noastre de astfel de fapte Âşi ĂŽntâmplĂŁri minunate, ar putea fi nedumerit: cum e posibil ca ĂŽn lumea ĂŽn care trĂŁim, oameni simpli Âşi neÂştiutori de carte sĂŁ vorbeascĂŁ cu sfinĂžii? Ar putea fi tentat sĂŁ judece aceste descoperiri, arĂŁtĂŁri Âşi vise drept ĂŽnchipuiri sau imaginaĂžii. ExclusĂŁ o astfel de ipotezĂŁ, Âşi aceasta deoarece mĂŁreĂžia slavei lui Dumnezeu covârÂşeÂşte neputinĂža minĂžii umane. Referindu-se la tratatul Despre facerea omului al Sfântului Grigorie de Nyssa, Constantine Cavarnos spulberĂŁ, ĂŽn cartea sa, posibilitatea existenĂžei unei astfel de opinii, spunând, potrivit Sfântului, cĂŁ „unele vise sunt cauzate de procese somatice ce au loc ĂŽn timpul somnului, altele sunt prilejuite de activitĂŁĂži fizice Âşi mentale din timpul zilei, iar altele au o sursĂŁ suprafireascĂŁ, fiind manifestĂŁri divine... Aceste cazuri trebuie sĂŁ le considerĂŁm ca fiind excepĂžionale Âşi sĂŁ nu le punem ĂŽn rândul viselor obiÂşnuite”.
Ca Âşi traducĂŁtor al acestei cĂŁrĂži, nu consider cĂŁ am fĂŁcut o traducere perfectĂŁ, orice traducere fiind, de fapt, perfectibilĂŁ. Acolo unde a fost necesar, cu binecuvântarea autorului, am inserat anumite note explicative, pentru a familiariza cititorul cu realitĂŁĂži posibil necunoscute. MulĂžumesc lui Dumnezeu Âşi SfinĂžilor Rafail, Nicolae Âşi Irina pentru a fi avut ocazia sĂŁ ajung ĂŽn insula Lesvos, ĂŽn anul 2001, Âşi a cunoaÂşte astfel Colina Karyes, ca Âşi pentru binecuvântarea de a-l fi cunoscut pe mitropolitul Dimitrie Âşi a fi fĂŁcut traducerea cĂŁrĂžii sale ĂŽn limba românĂŁ. Închei scurtul meu cuvânt cu o frazĂŁ dintr-o scrisoare ce mi-a fost expediatĂŁ de distinsul ierarh grec ĂŽn luna august 2007: „...MĂŁ bucurĂŁ, de asemenea, aflarea veÂştii despre continuarea traducerii. Cred cu fermitate cĂŁ mulĂži fraĂži de-ai noÂştri din România se vor folosi ĂŽn viaĂža lor interioarĂŁ, slĂŁvindu-L pe Dumnezeu pentru mĂŁreĂžiile Sale prin minunile nou descoperiĂžilor noÂştri SfinĂži, ĂŽntĂŁrindu-se ĂŽn credinĂža vieĂžii de dupĂŁ moarte, ĂŽn iubirea faÞã de Mântuitorul nostru Iisus Hristos Âşi ĂŽn fidelitatea faÞã de credinĂža noastrĂŁ dreptmĂŁritoare...”.
Purtând binecuvântarea autorului, a ÎnaltpreasfinĂžitului PĂŁrinte Dimitrie, Mitropolit de Goumenissa, Axioupolis Âşi Polykastrou, dar Âşi a ÎnaltpreasfinĂžitului PĂŁrinte Dr. LaurenĂžiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului Âşi Mitropolitul Ardealului, aceastĂŁ nouĂŁ ediĂžie a lucrĂŁrii ViaĂža din morminte sperĂŁm sĂŁ se epuizeze la fel de repede, iar aceÂşti minunaĂži sfinĂži ai vremurilor apropiate nouĂŁ, sĂŁ ne acopere Âşi pe mai departe, ĂŽn chip tainic, cu darul mijlocirilor lor binefĂŁcĂŁtoare cĂŁtre Mântuitorul Hristos, de unde ne poate veni „tot darul cel bun”! Ca un fapt demn de amintit, aÂş menĂžiona refacerea unei cruci bizantine de binecuvântare (aparĂžinând Catedralei Mitropolitane din Sibiu), prin strĂŁdania Arhim. Nectarie Pettas din Atena, Âşi introducerea ĂŽntre alte pĂŁrticele din sfinte moaÂşte, ĂŽn orificiile special ĂŽncrustate pe aceastĂŁ cruce, Âşi a unor pĂŁrticele din osemintele Sfântului Rafael. În acest fel, am putea spune cĂŁ, cetatea Sibiului se bucurĂŁ nu doar de o prezenÞã spiritualĂŁ a Sfântului Rafael, ci Âşi de una de facto, somaticĂŁ, ancorĂŁ a unei trezvii permanent lucrĂŁtoare ĂŽntre zidurile cetĂŁĂžii!...

Diac. Dr. ÂŞtefan L. Toma