Agnos - Editura si Librarie Contul meu  Conținutul coșului  Platește  
  Librarie » Catalog » EDITURA AGNOS » Blogul Agnos  |  Contul meu  |  Conținutul coșului  |  Platește   
Categorii
CARTI DE RUGACIUNI
CARTI PENTRU COPII
Editura Alias
EDITURA AREOPAG
EDITURA CHARISMA
EDITURA LUMEA CREDINTEI
MAICA ECATERINA FERMO
MARTURISITORI
PR. CONSTANTIN NECULA
SYNAXIS
TALCUIRI
PATERICE
IR. TEOFAN MADA
EDITURA AGNOS
EDITURA CATISMA
EDITURA EGUMENITA
EDITURA OASTEA DOMNULUI
EDITURA SOPHIA
ALTE EDITURI
Toate categoriile
Noutăți ortodoxe »
<b> Parintele Valerian Grecu. Monahul din livada cu Sfinti </b> <br> Romeo Petrasciuc
Parintele Valerian Grecu. Monahul din livada cu Sfinti
Romeo Petrasciuc

12,00RON
Toate noutațile
În Curând »
<b> Indumnezeirea maidanului </b> <br> Pr. Constantin Necula </br>
Indumnezeirea maidanului
Pr. Constantin Necula

20,00RON
Căutare
 
Cuvintele căutate
Informații
Blogul Agnos
Cum comand
Expediere/Plata
Toate categoriile
Vezi Lista completa
Contactați-ne
Parintele Arsenie Boca. Fiti ingaduitori cu neputintele oamenilor 12,00RON

Volum de convorbiri realizat de Romeo Petrașciuc
Prefață, Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula


Fiți îngăduitori cu neputințele oamenilor se vrea, în primul rând, o mărturie-reper a unor adevăruri, a unor trăiri de echipă care, coagulate, dau fizionomia unei personalități duhovnicești cu totul providențiale: Părintele Arsenie Boca.
Toți cei cuprinși în această carte – oameni care i-au fost apropiați și care l-au căutat cu vreme și fără de vreme – se recunosc pe sine doar în măsura în care își revendică dependența de Dumnezeu prin acest „Sfânt al Ardealului”, în fapt, al întregului Neam românesc. De aceea, istorisirile lor au vocația unor apoftegme-crucix, ce cheamă la recurs de sens, de valorizare.
Sunt mulți cei care l-au cunoscut pe Părintele Arsenie Boca. Însă extrem de puțini care s-au și întâlnit, efectiv, cu Sfinția Sa. Cu duhul său, cu felul său de viețuire, cu lumina izvorâtă din tâmplă de Prislop...
Pentru toți cei care se află în căutarea Părintelui Arsenie, această carte poate fi încă un reper spre întâlnirea cu Sfinția Sa...

Romeo Petrașciuc

Cartea continuă seria de mărturii inițiată de Editura Agnos (alături de volumele: Pr. Arsenie Boca. Sfântul Ardealului și Pr. Arsenie Boca. Fost-a om trimis de Dumnezeu) și vine cu o nouă colecție de convorbiri cu o parte din cei care l-au cunoscut pe Părintele Arsenie și dau mărturie despre cât bine le-a făcut lor Dumnezeu, prin acest Sfânt al Ardealului și al întregului Neam românesc...

Părintele Arsenie Boca, Starețul Bucuriei și Iertării

Așa a rânduit Dumnezeu ca, în timp ce se pregătea de tipar cartea aceasta, a distinsului meu prieten Romeo Petrașciuc, jurnalist și teolog cu aplecare spre fenomenul Arsenie Boca (mai ales sub chipul acesta al mărturiei-interviu), un alt Părinte de marcă al Ortodoxiei, Arhimandritul Emilianos Simonopetritul, să fie prezent în lectura românească duhovnicească printr-o nouă traducere, în seria „Tâlcuiri și cateheze”, și anume cu volumul Cuvânt despre ascultare și priveghere . Las la o parte similitudinile de viață ale Părinților acestora cu adevărat duhovnicești și faptul că au născut și menținut o trezire duhovnicească memorabilă în tinerii țărilor lor, că au folosit forța cuvântului duhovnicesc în mărturia lor profetică, că au coagulat comunități monahale cu totul remarcabile, că au înscris mănăstirile lor de suflet (Ormilia și Prislop) pe hărți ale pelerinajului ortodox universal, că nu se mai poate vorbi despre spiritualitatea Bisericii lor naționale fără aportul lor duhovnicesc. Rețin doar, prefață la o carte cu un titlul bogat în semnificația restaurării sufletului omului contemporan, Fiți îngăduitori cu neputințele oamenilor, că cei doi Stareți au lucrat și trăit mărturia lor în umbra de lumină a Duhului Sfânt, țintind la mântuirea lor și a aproapelui nu după vreo rețetă duhovnicească sau dicteu tipiconal, ci după regula de har a Bisericii, trupul cel Viu al Mântuitorului.
Relația cea mai amplă pe care o remarci citind lucrările ori despre lucrurile săvârșite de cei doi minunați Părinți este construcția unui realism duhovnicesc viu, cordial și ziditor, axat pe valorile unui stărețism activ, care depășește obștea monahală spre oamenii de rând, care devin monahi după râvnă și cultură, chiar dacă nu și după obștească așezare. Dincolo de construcția unui limbaj neo-filocalic, descoperi un stil de viață în Hristos care mută mănăstirea în apartamentul de bloc ori în casa de la țară, o pastorală transmisibilă dintr-un ethos monahal într-unul larg, adresat laicilor râvnitori fără excese. Mută valorile desăvârșirii monahale în standardul normalității creștine, parte integrantă a rodirii Evangheliei în mijlocul poporului credincios ori ba. Mărturisitori ai Evangheliei în contexte sociale atinse de epoca post-belică, cu toate greutățile sale, și sub efuziuni politice atinse de comunism ori agravate constant de socialism (cazul României), Părinții Emilianos și Arsenie rămân comparabili în ieșirea lor din insularul limbajului de serviciu, determinând un limbaj duhovnicesc viu, salvator demnității teologale a vremii.
Cu un limbaj simplu și direct, Avva Arsenie a descoperit intervievaților prezentați în acest volum, și în cele care constituie deja tezaurul de mărturie arseniană a zilelor noastre, voia lui Dumnezeu: fără fasoane, fără duplicități duhovnicești, fără încurajări false. Veți remarca, fie că e vorba de minunatele interlocutoare Zoe Daian (un glas cu infuziuni copilărești), ori maica preoteasă Emilia Șpan (cu mărturii ferme, pe viață și pe moarte), ori Livia Trâmbițaș din Pojorta, fie că rețineți cuvintele bărbaților-monah, preot ori mirean, discursul Părintelui Arsenie este unul viu, atât de viu încât și atunci când îl rostesc ei te cutremuri, cauți să înțelegi și să schimbi ceva, spre mai bine. Este frisonul de duh pe care îl descoperă sufletului doritor de Dumnezeu lucrarea mântuitoare a Duhovnicului în lume, constanta descoperire a Mântuitorului Hristos drept Domn și Dumnezeu, fără de care nu există Împărăție și mântuire.
Îndemnul consemnat de titlul cărții acesteia mărturisitoare, Fiți îngăduitori cu neputințele oamenilor, nu e nicidecum un îndemn la a lăsa jos garda lucrării duhovnicești, ci un îndemn la o lucrare însoțită de iubire, de îngăduință nădăjduitoare. Cred că, până astăzi, cei care urcă pe culmea înflorită de Har a Prislopului caută o astfel de mângâiere. Este limpede că Dumnezeu, la vremea prigoanei comuniste, fiecărui profil de căutător în credință a Căii Sale a dăruit un profil de duhovnic. Nici unul mai mare decât altul, ci egali cu Harul care ținea o țară la vremuri de crucificare. Pe schelele Drăgăneștiului, ca pe un diafan amvon, Părintele Arsenie picta în fraze picturale limpezi un mesaj de credință cel puțin la fel de catehumenal precum predicile Stareților Moldovei ori bucuroasa propovăduire a celuilalt Arsenie, de la malul Mării Negre. Iconografia sa, plină de sens în toate contextele de viață, nu suportă tipizare tocmai pentru că nu ține de tipizare, scoțând pe furnirul zidului developarea cuvintelor unor conținuturi mistice și ascetice deopotrivă. Profetic și sincer cu poporul, Părintele Arsenie Boca rămâne o taină, oricât de mult ne-am apleca asupra sa. Bucuria cunoașterii lui personale, dublată de un frison de frică la care toți intervievații fac apel, este dublată de bucuria cunoașterii lui Dumnezeu. În încercarea de a surprinde câteva caracteristici simple, fără de care nici Sfântul Duh, nici cugetul Starețului, nici viața ucenicului conformă cu cea a Starețului nu pot să cultive personalitatea creștinului, monahului în principal, Părintele Emilianos consemnează tocmai linia de forță, conservată în titlul iscusit ales de Romeo Petrașciuc: „Primul lucru este bucuria noastră înaintea Domnului. Bucuria exprimă recunoștința noastră față de Dumnezeu, pentru că niciun om nu poate spune că nu este privit neîncetat de Dumnezeu, că nu este inundat de darurile Lui. Așadar, atunci când nu mă bucur, înseamnă că sunt lipsit de recunoștință față de Dumnezeu. Bucuria este îngrășarea pământului, așa încât sămânța să se poată prinde și să încolțească. Altfel, nu va odrăsli decât neghină. Bucuria ne este răpită de ideologia noastră, aspirațiile noastre, amestecarea în problemele străine de noi, tulburarea legăturii noastre cu Starețul. De asemenea, patimile noastre ne răpesc și ele bucuria. Se poate însă ca cineva să fie pătimaș, dar să-și fi încredințat patimile lui Dumnezeu. Atunci nu mai are nicio urmă de întristare, are o nădejde. În general, bucuria noastră ne este răpită atunci când intră ego-ul în viața noastră. Lipsa bucuriei este un element patologic al omului, o închidere de bunăvoie în sine însuși, și, orice ar vrea să facă, n-o să-i reușească. Mai întâi, trebuie să-și curățească grădina sa, să vadă ce se petrece de nu-i bucuros. După aceea, să urmărească îmbucurarea sinelui său și apoi pacea cu Dumnezeu să ia locul bucuriei ”. Tot acest parcurs terapeutic îl poți remarca la toți aceia care au dezvoltat o relație de viață și moarte cu Avva Arsenie. Nu-i greu să distingi, astfel, în terapia și practica pastoral duhovnicească a Părintelui Arsenie, emularea gândirii sale pe aceea filocalică și neo-patristică a profundului duhovnic ortodox din toate arealulrile rezistenței la lume, la diavol, la tot felul de nimicuri.
Urmând Părintelui Arsenie Boca, descoperi că Dumnezeu i-a dat o obște de ascultători mult mai mare după trecerea la Cer decât în vremea stării lui printre muritori. Constați astfel, cu mare bucurie, că Familia Părintelui este una de Stareț, cel puțin la modul creionat de celălat mare Avvă, Emilianos Simonopetritul. Fundamentul athonit al gândirii Părinților amintiți trece, fragil, în bucuria noastră. Ca unul ce m-am bucurat de lumina Prislopului și de Lucirea de Har a Ormiliei din crângul cu măslini, cred și mărturisesc: minunea Ortodoxiei stă în unitatea de Duh Sfânt a Stareților ei.
Să ne bucurăm, dar, de Ortodoxia Bisericii noastre!

Pr. Constantin NECULA

Cuprins

Părintele Arsenie Boca, Starețul Bucuriei și Iertării
Amintiri dintr-o copilărie cu oameni (și) sfinți. De vorbă cu nepoata Părintelui Arsenie Boca (Zoe Daian)
"Fiți îngăduitori cu neputințele oamenilor..." (Pr. Ghelasie Țepeș)
"Părinte, ajută-mă, că nu mai pot!..." (Emilia Șpan)
"Cu dragostea și smerenia te mântuiești" (Gheorghe Morar)
"Tot timpul îl simt pe Părintele aproape!..." (Maria Nistor) "Vezi, mă, că n-ai murit? Și n-ai să mori!... N-ai să mori!" (Pr. Romul Poparad)
Mărturii din Pojorta

Acest produs a fost adaugat la data de Vineri 26 Aprilie, 2013.
IMAGE_BUTTON_REVIEWS
Clientii care au cumparat acest produs, au mai cumparat:
<b> Ortodoxia si problema banilor
Ortodoxia si problema banilor
<b>Calatoria mea cu parintele Alexander</b> <br>Juliana Schmemann
Calatoria mea cu parintele Alexander
Juliana Schmemann
<b> Viata, boala, moartea </b> <br> Mitropolitul Antonie al Surojului
Viata, boala, moartea
Mitropolitul Antonie al Surojului
<b>1000 de intrebari si de raspunsuri despre viata duhovniceasca</b>
1000 de intrebari si de raspunsuri despre viata duhovniceasca
<b> Suflet de copil </b> <br> Monahia Parascheva
Suflet de copil
Monahia Parascheva
<b>Raspunsuri la intrebari ale intelectualilor Vol 1</b> <br>Sf. Teofan Zavoratul
Raspunsuri la intrebari ale intelectualilor Vol 1
Sf. Teofan Zavoratul
Anunțuri
discount
Notificari »
IMAGE_BUTTON_NOTIFICATIONSAnunta-ma noutatile la Parintele Arsenie Boca. Fiti ingaduitori cu neputintele oamenilor
Spune-i unui prieten
 
Spune-i unui prieten despre acest produs.
Păreri »
IMAGE_BUTTON_WRITE_REVIEWScrie o părere despre carte!

Copyright © 2019 Agnos - Editura si Librarie
Powered by osCommerce

   


natura