Agnos - Editura si Librarie Contul meu  Conþinutul coºului  Plateºte  
  Librarie » Catalog » EDITURA AGNOS » Blogul Agnos  |  Contul meu  |  Conþinutul coºului  |  Plateºte   
Categorii
Editura Alias
EDITURA CHARISMA
EDITURA LUMEA CREDINTEI
PR. CONSTANTIN NECULA
PATERICE
EDITURA AGNOS
EDITURA OASTEA DOMNULUI
Toate categoriile
Noutãþi ortodoxe »
<b> Parintele Valerian Grecu. Monahul din livada cu Sfinti </b> <br> Romeo Petrasciuc
Parintele Valerian Grecu. Monahul din livada cu Sfinti
Romeo Petrasciuc

12,00RON
Toate noutaþile
În Curând »
<b> Indumnezeirea maidanului </b> <br> Pr. Constantin Necula </br>
Indumnezeirea maidanului
Pr. Constantin Necula

20,00RON
Cãutare
 
Cuvintele cãutate
Informaþii
Blogul Agnos
Cum comand
Expediere/Plata
Toate categoriile
Vezi Lista completa
Contactaþi-ne
Parintele Arsenie Boca. Fiti ingaduitori cu neputintele oamenilor 15,00RON

Volum de convorbiri realizat de Romeo Petraºciuc
Prefaþã, Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula


Fiþi îngãduitori cu neputinþele oamenilor se vrea, în primul rând, o mãrturie-reper a unor adevãruri, a unor trãiri de echipã care, coagulate, dau fizionomia unei personalitãþi duhovniceºti cu totul providenþiale: Pãrintele Arsenie Boca.
Toþi cei cuprinºi în aceastã carte – oameni care i-au fost apropiaþi ºi care l-au cãutat cu vreme ºi fãrã de vreme – se recunosc pe sine doar în mãsura în care îºi revendicã dependenþa de Dumnezeu prin acest „Sfânt al Ardealului”, în fapt, al întregului Neam românesc. De aceea, istorisirile lor au vocaþia unor apoftegme-crucix, ce cheamã la recurs de sens, de valorizare.
Sunt mulþi cei care l-au cunoscut pe Pãrintele Arsenie Boca. Însã extrem de puþini care s-au ºi întâlnit, efectiv, cu Sfinþia Sa. Cu duhul sãu, cu felul sãu de vieþuire, cu lumina izvorâtã din tâmplã de Prislop...
Pentru toþi cei care se aflã în cãutarea Pãrintelui Arsenie, aceastã carte poate fi încã un reper spre întâlnirea cu Sfinþia Sa...

Romeo Petraºciuc

Cartea continuã seria de mãrturii iniþiatã de Editura Agnos (alãturi de volumele: Pr. Arsenie Boca. Sfântul Ardealului ºi Pr. Arsenie Boca. Fost-a om trimis de Dumnezeu) ºi vine cu o nouã colecþie de convorbiri cu o parte din cei care l-au cunoscut pe Pãrintele Arsenie ºi dau mãrturie despre cât bine le-a fãcut lor Dumnezeu, prin acest Sfânt al Ardealului ºi al întregului Neam românesc...

Pãrintele Arsenie Boca, Stareþul Bucuriei ºi Iertãrii

Aºa a rânduit Dumnezeu ca, în timp ce se pregãtea de tipar cartea aceasta, a distinsului meu prieten Romeo Petraºciuc, jurnalist ºi teolog cu aplecare spre fenomenul Arsenie Boca (mai ales sub chipul acesta al mãrturiei-interviu), un alt Pãrinte de marcã al Ortodoxiei, Arhimandritul Emilianos Simonopetritul, sã fie prezent în lectura româneascã duhovniceascã printr-o nouã traducere, în seria „Tâlcuiri ºi cateheze”, ºi anume cu volumul Cuvânt despre ascultare ºi priveghere . Las la o parte similitudinile de viaþã ale Pãrinþilor acestora cu adevãrat duhovniceºti ºi faptul cã au nãscut ºi menþinut o trezire duhovniceascã memorabilã în tinerii þãrilor lor, cã au folosit forþa cuvântului duhovnicesc în mãrturia lor profeticã, cã au coagulat comunitãþi monahale cu totul remarcabile, cã au înscris mãnãstirile lor de suflet (Ormilia ºi Prislop) pe hãrþi ale pelerinajului ortodox universal, cã nu se mai poate vorbi despre spiritualitatea Bisericii lor naþionale fãrã aportul lor duhovnicesc. Reþin doar, prefaþã la o carte cu un titlul bogat în semnificaþia restaurãrii sufletului omului contemporan, Fiþi îngãduitori cu neputinþele oamenilor, cã cei doi Stareþi au lucrat ºi trãit mãrturia lor în umbra de luminã a Duhului Sfânt, þintind la mântuirea lor ºi a aproapelui nu dupã vreo reþetã duhovniceascã sau dicteu tipiconal, ci dupã regula de har a Bisericii, trupul cel Viu al Mântuitorului.
Relaþia cea mai amplã pe care o remarci citind lucrãrile ori despre lucrurile sãvârºite de cei doi minunaþi Pãrinþi este construcþia unui realism duhovnicesc viu, cordial ºi ziditor, axat pe valorile unui stãreþism activ, care depãºeºte obºtea monahalã spre oamenii de rând, care devin monahi dupã râvnã ºi culturã, chiar dacã nu ºi dupã obºteascã aºezare. Dincolo de construcþia unui limbaj neo-filocalic, descoperi un stil de viaþã în Hristos care mutã mãnãstirea în apartamentul de bloc ori în casa de la þarã, o pastoralã transmisibilã dintr-un ethos monahal într-unul larg, adresat laicilor râvnitori fãrã excese. Mutã valorile desãvârºirii monahale în standardul normalitãþii creºtine, parte integrantã a rodirii Evangheliei în mijlocul poporului credincios ori ba. Mãrturisitori ai Evangheliei în contexte sociale atinse de epoca post-belicã, cu toate greutãþile sale, ºi sub efuziuni politice atinse de comunism ori agravate constant de socialism (cazul României), Pãrinþii Emilianos ºi Arsenie rãmân comparabili în ieºirea lor din insularul limbajului de serviciu, determinând un limbaj duhovnicesc viu, salvator demnitãþii teologale a vremii.
Cu un limbaj simplu ºi direct, Avva Arsenie a descoperit intervievaþilor prezentaþi în acest volum, ºi în cele care constituie deja tezaurul de mãrturie arsenianã a zilelor noastre, voia lui Dumnezeu: fãrã fasoane, fãrã duplicitãþi duhovniceºti, fãrã încurajãri false. Veþi remarca, fie cã e vorba de minunatele interlocutoare Zoe Daian (un glas cu infuziuni copilãreºti), ori maica preoteasã Emilia ªpan (cu mãrturii ferme, pe viaþã ºi pe moarte), ori Livia Trâmbiþaº din Pojorta, fie cã reþineþi cuvintele bãrbaþilor-monah, preot ori mirean, discursul Pãrintelui Arsenie este unul viu, atât de viu încât ºi atunci când îl rostesc ei te cutremuri, cauþi sã înþelegi ºi sã schimbi ceva, spre mai bine. Este frisonul de duh pe care îl descoperã sufletului doritor de Dumnezeu lucrarea mântuitoare a Duhovnicului în lume, constanta descoperire a Mântuitorului Hristos drept Domn ºi Dumnezeu, fãrã de care nu existã Împãrãþie ºi mântuire.
ÃŽndemnul consemnat de titlul cãrþii acesteia mãrturisitoare, Fiþi îngãduitori cu neputinþele oamenilor, nu e nicidecum un îndemn la a lãsa jos garda lucrãrii duhovniceºti, ci un îndemn la o lucrare însoþitã de iubire, de îngãduinþã nãdãjduitoare. Cred cã, pânã astãzi, cei care urcã pe culmea înfloritã de Har a Prislopului cautã o astfel de mângâiere. Este limpede cã Dumnezeu, la vremea prigoanei comuniste, fiecãrui profil de cãutãtor în credinþã a Cãii Sale a dãruit un profil de duhovnic. Nici unul mai mare decât altul, ci egali cu Harul care þinea o þarã la vremuri de crucificare. Pe schelele Drãgãneºtiului, ca pe un diafan amvon, Pãrintele Arsenie picta în fraze picturale limpezi un mesaj de credinþã cel puþin la fel de catehumenal precum predicile Stareþilor Moldovei ori bucuroasa propovãduire a celuilalt Arsenie, de la malul Mãrii Negre. Iconografia sa, plinã de sens în toate contextele de viaþã, nu suportã tipizare tocmai pentru cã nu þine de tipizare, scoþând pe furnirul zidului developarea cuvintelor unor conþinuturi mistice ºi ascetice deopotrivã. Profetic ºi sincer cu poporul, Pãrintele Arsenie Boca rãmâne o tainã, oricât de mult ne-am apleca asupra sa. Bucuria cunoaºterii lui personale, dublatã de un frison de fricã la care toþi intervievaþii fac apel, este dublatã de bucuria cunoaºterii lui Dumnezeu. ÃŽn încercarea de a surprinde câteva caracteristici simple, fãrã de care nici Sfântul Duh, nici cugetul Stareþului, nici viaþa ucenicului conformã cu cea a Stareþului nu pot sã cultive personalitatea creºtinului, monahului în principal, Pãrintele Emilianos consemneazã tocmai linia de forþã, conservatã în titlul iscusit ales de Romeo Petraºciuc: „Primul lucru este bucuria noastrã înaintea Domnului. Bucuria exprimã recunoºtinþa noastrã faþã de Dumnezeu, pentru cã niciun om nu poate spune cã nu este privit neîncetat de Dumnezeu, cã nu este inundat de darurile Lui. Aºadar, atunci când nu mã bucur, înseamnã cã sunt lipsit de recunoºtinþã faþã de Dumnezeu. Bucuria este îngrãºarea pãmântului, aºa încât sãmânþa sã se poatã prinde ºi sã încolþeascã. Altfel, nu va odrãsli decât neghinã. Bucuria ne este rãpitã de ideologia noastrã, aspiraþiile noastre, amestecarea în problemele strãine de noi, tulburarea legãturii noastre cu Stareþul. De asemenea, patimile noastre ne rãpesc ºi ele bucuria. Se poate însã ca cineva sã fie pãtimaº, dar sã-ºi fi încredinþat patimile lui Dumnezeu. Atunci nu mai are nicio urmã de întristare, are o nãdejde. ÃŽn general, bucuria noastrã ne este rãpitã atunci când intrã ego-ul în viaþa noastrã. Lipsa bucuriei este un element patologic al omului, o închidere de bunãvoie în sine însuºi, ºi, orice ar vrea sã facã, n-o sã-i reuºeascã. Mai întâi, trebuie sã-ºi curãþeascã grãdina sa, sã vadã ce se petrece de nu-i bucuros. Dupã aceea, sã urmãreascã îmbucurarea sinelui sãu ºi apoi pacea cu Dumnezeu sã ia locul bucuriei ”. Tot acest parcurs terapeutic îl poþi remarca la toþi aceia care au dezvoltat o relaþie de viaþã ºi moarte cu Avva Arsenie. Nu-i greu sã distingi, astfel, în terapia ºi practica pastoral duhovniceascã a Pãrintelui Arsenie, emularea gândirii sale pe aceea filocalicã ºi neo-patristicã a profundului duhovnic ortodox din toate arealulrile rezistenþei la lume, la diavol, la tot felul de nimicuri.
Urmând Pãrintelui Arsenie Boca, descoperi cã Dumnezeu i-a dat o obºte de ascultãtori mult mai mare dupã trecerea la Cer decât în vremea stãrii lui printre muritori. Constaþi astfel, cu mare bucurie, cã Familia Pãrintelui este una de Stareþ, cel puþin la modul creionat de celãlat mare Avvã, Emilianos Simonopetritul. Fundamentul athonit al gândirii Pãrinþilor amintiþi trece, fragil, în bucuria noastrã. Ca unul ce m-am bucurat de lumina Prislopului ºi de Lucirea de Har a Ormiliei din crângul cu mãslini, cred ºi mãrturisesc: minunea Ortodoxiei stã în unitatea de Duh Sfânt a Stareþilor ei.
Sã ne bucurãm, dar, de Ortodoxia Bisericii noastre!

Pr. Constantin NECULA

Cuprins

Pãrintele Arsenie Boca, Stareþul Bucuriei ºi Iertãrii
Amintiri dintr-o copilãrie cu oameni (ºi) sfinþi. De vorbã cu nepoata Pãrintelui Arsenie Boca (Zoe Daian)
"Fiþi îngãduitori cu neputinþele oamenilor..." (Pr. Ghelasie Þepeº)
"Pãrinte, ajutã-mã, cã nu mai pot!..." (Emilia ªpan)
"Cu dragostea ºi smerenia te mântuieºti" (Gheorghe Morar)
"Tot timpul îl simt pe Pãrintele aproape!..." (Maria Nistor) "Vezi, mã, cã n-ai murit? ªi n-ai sã mori!... N-ai sã mori!" (Pr. Romul Poparad)
Mãrturii din Pojorta

Acest produs a fost adaugat la data de Vineri 26 Aprilie, 2013.
IMAGE_BUTTON_REVIEWS
Clientii care au cumparat acest produs, au mai cumparat:
<b>Zei, idoli, guru</b> <br>Klaus Kenneth
Zei, idoli, guru
Klaus Kenneth
<b>Doua milioane kilometri în cãutarea Adevãrului</b> <br>Klaus Kenneth
Doua milioane kilometri în cãutarea Adevãrului
Klaus Kenneth
<b> Iisus Hristos curajul nostru </b> <br> Pr. Constantin Necula
Iisus Hristos curajul nostru
Pr. Constantin Necula
<b> Anatomia sufletului </b> <br> Pr. Constantin Necula
Anatomia sufletului
Pr. Constantin Necula
<b> Viata Sfantului Nicolae, Facatorul de minuni, Daruitorul </b> <br> Pr. Constantin Necula
Viata Sfantului Nicolae, Facatorul de minuni, Daruitorul
Pr. Constantin Necula
<b> Ganduri si miride </b> <br> Pr. Constantin Necula
Ganduri si miride
Pr. Constantin Necula
Anunþuri
InvitatieDeParticipare
Notificari »
IMAGE_BUTTON_NOTIFICATIONSAnunta-ma noutatile la Parintele Arsenie Boca. Fiti ingaduitori cu neputintele oamenilor
Spune-i unui prieten
 
Spune-i unui prieten despre acest produs.
Pãreri »
IMAGE_BUTTON_WRITE_REVIEWScrie o pãrere despre carte!

Copyright © 2024 Agnos - Editura si Librarie
Powered by osCommerce

   


natura