|
Destinul unei cãrþi
Cãrțile au destinul lor. Ani de zile am fost urmãrit, aproape obsedat, de personalitatea lui Gheorghe Racoveanu, un teolog-polemist cum rar a mai avut țara aceasta. Am citit și recitit cu obstinație articolele din revista Predania”, editate impecabil în volumul „Predania și un ÃŽndreptar ortodox cu, de ºi despre Nae Ionescu teolog”, antologie prefațatã și realizatã de diac. Ioan I. Icã jr, Ed. Deisis, Sibiu, 2001.
Am înțeles cã poți vorbi și mai ales scrie despre Bisericã firesc, ontologic. Pentru cã, la fel cum existã o limbã de lemn a politicienilor ºi a activiºtilor de partid, existã una asemãnãtoare în Bisericã. Mulþi scribi îl cred pe Mântuitorul Hristos un fel de gumã de mestecat, îl introduc în toate frazele, într-un fel de gimnasticã lingvisticã. ÃŽncã din timpul comunismului, mai mulþi condeieri bisericeºti s-au obiºnuit sã nu spunã mai nimic, dar sã umple textele cu citate bombastice ºi fragmente din Sfânta Scripturã. De aceea un Dumitru Stãniloae, Nae Ionescu, Gh. Racoveanu, Nichifor Crainic ºi alþii rãmân mari valori. Stilul lor e clar, cristalin, fãrã înflorituri obositoare…
Evident, știam câte ceva despre Gheorghe Racoveanu, fidelul ucenic al lui Nae Ionescu. Dar a început sã mã bântuie omul din spatele condeiului. Ani de zile am cercetat în Arhiva Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securitãții (CNSAS). Volumul de faþã demonstreazã cã Securitatea a fãcut câteodatã – Doamne, ce paradox! – ºi fapte bune. Asta, pentru cã în Arhiva CNSAS gãsești informații certe, de primã mânã, dar și delaþiuni ordinare. Iatã cum Bunul Dumnezeu ºi Satana convieþuiau în Arhivele Securitãþii! Șansa mea – sau poate așa a vrut pronia divinã – a fost rãbdarea. Dincolo de frânturi de declarații, informații, am descoperit Dosarul lui GheorÂghe Racoveanu din Fondul Operativ, predat în 2004 ca urmare a unei Comisii Mixte SRI – CNSAS, dar și Dosarul din Fondul SIE al teologului exilului.
CNSAS are în administrare peste 24 de kilometri liniari de arhivã documentarã, a doua ca mãrime din fostul spațiu comunist, dar aceasta nu este în totalitate clasificatã. Motivul? Lipsa de fonduri! Efortul mi-a fost însã rãsplãtit, informațiile prezentate în aceastã carte fiind inedite!
Acest volum este unul al Rãscumpãrãrii. Simt cã i-am întors ceva, m-am rãscumpãrat sau, mai corect spus, ne-am rãscumpãrat fațã de Gheorghe Racoveanu!
Nu pot încheia fãrã sã mulțumesc tuturor colegilor de la CNSAS, dar mai ales doamnei Laura Vlãdoiu Stancu, director al Arhivei Centrale, care mi-a oferit informații de primã mânã despre exilul lui Gheorghe Racoveanu. Din nefericire, excelenta tezã de doctorat a domniei sale, „Exilul românesc din Germania în documentele Securitãþii (1945-1965)”, așteaptã încã sã vadã lumina tiparului. Informațiile din capitolul privind exilul lui Gheorghe Racoveanu îi aparțin în mare mãsurã. Un gând de gratitudine se îndreaptã și spre doamna Elena Rusu, consilier principal CNSAS, dar și spre prietenii de la editura Agnos, Romeo Petrașciuc și Raluca Toderel.
București, 22 septembrie 2013
Dr. Florian BICHIR,
membru al Colegiului CNSAS
|
