Un mic popas dupã „Douã milioane de kilometri...”
ÃŽntr-o radiografiere a convertirilor de excepþie, numele lui Klaus Kenneth – autorul volumului autobiografic Douã milioane de kilometri în cãutarea Adevãrului (Ed. Agnos, Sibiu, 2009) – e unul pe care nu îl poþi ignora. Elveþian de origine, Klaus intrã, de mic copil, într-un infernal malaxor al satanei. Nedorit de pãrinþi – bãtut mai mereu de mamã, pânã chiar în pragul uciderii, pãrãsit de tatã –, Klaus pribegeºte, nopþi de-a rândul, prin cimitire, apoi baruri de noapte, locuri ºi locuiri infame, perdante. Prins într-o capcanã debordând de ocultism ºi magie, este violat ani de zile de un preot catolic. Când scapã din gheara acestui nenorocit, Klaus se refugiazã în muzicã, alcool, sex ºi droguri. Câþiva ani mai târziu, ia drumul Indiei, Tibetului, Mexicului, Americii de Sud, Columbiei etc. în cãutarea unui nedefinit Adevãr. Pribegeºte 12 ani în Tibet, dintre care trei ani ºi jumãtate îi petrece într-o mãnãstire budistã, unde îºi asumã cãlugãria, practicând yoga ºi dobândind puteri cu totul miraculoase. Reuºeºte, prin meditaþie ºi invocarea zeitãþilor pãgâne, sã leviteze, sã se refugieze în cãlãtorii astrale, sã se facã invizibil, uzitând, nu de puþine ori, de aceste puteri pentru a-i domina pe creºtini.
Mai apoi se retrage în munþii Americii de Sud, unde e iniþiat în tainele magiei. Vreme de 40 de ani, Klaus Kenneth face nu mai puþin de douã milioane de kilometri, pen¬tru a gãsi Adevãrul. La un moment dat, se intersecteazã din nou cu creºtinii, pe care îi ura din toatã inima. Are câteva întrevederi cu Maica Tereza, apoi cu o mulþime de grupãri religioase neoprotestante, în care zãboveºte pentru ceva vreme. ÃŽn urmã cu 30 de ani, prin întâlnirea cu Fericitul Sofronie de la Essex, se converteºte la Ortodoxie.
Acum câþiva ani, Klaus Kenneth ajungea pentru prima datã în România. Vreme de trei sãptãmâni, din cetate în cetate, Klaus ºi-a dus mãrturisirea în Neamul pe care îl descoperea cu dragoste ºi bucurie, ca pe o familie de dar ºi har, din marea familie a lui Dumnezeu. Apoi, a mai tot venit... L-am însoþit în mai toate drumurile sale din acele perioadã. Din împreunã-peregrinarea cu el, s-a nãscut ºi aceastã carte.
Volumul cuprinde o serie de interviuri pe care, împreunã cu Raluca Toderel Armenean (traducãtoarea cãrþilor ºi conferinþelor lui Klaus Kenneth în România), le-am realizat pe perioada ºederilor sale în România, o þarã pe care Klaus a îndrãgit-o ca pe puþine alte spaþii ºi în a cãrei Ortodoxie se odihneºte de fiecare datã cu plus de drag. Sunt pagini care vin sã prelungeascã, oarecum, jurnalul autobiografic al celor Douã milioane de kilometri, pentru cã ele fie detaliazã ºi completeazã anumite amãnunte regãsite în carte, fie se referã la perioada de dupã apariþia cãrþii în discuþie. Toate însã ne dãruiesc, paginã de paginã, bucuria aceea inconfundabilã, unicã, a întâlnirii ºi rãmânerii în Hristos. Un Hristos pe Care Klaus Kenneth L-a gãsit la capãtul a douã milioane de kilometri de cãutare... ªi care, de atunci, se încãpãþâneazã sã scurteze din drumul celorlalþi. Pentru cã, o spune el deseori, calea spre Hristos nu se mãsoarã decât în distanþa de la auzire la statornicire în inimã.
Romeo PETRAªCIUC
|