Agnos - Editura si Librarie Contul meu  ConĢinutul coļului  Plateļte  
  Librarie » Catalog » EDITURA AGNOS » Blogul Agnos  |  Contul meu  |  ConĢinutul coļului  |  Plateļte   
Categorii
CARTI DE RUGACIUNI
CARTI PENTRU COPII
Editura Alias
EDITURA AREOPAG
EDITURA CHARISMA
EDITURA LUMEA CREDINTEI
MAICA ECATERINA FERMO
MARTURISITORI
PR. CONSTANTIN NECULA
SYNAXIS
TALCUIRI
PATERICE
IR. TEOFAN MADA
EDITURA AGNOS
EDITURA CATISMA
EDITURA EGUMENITA
EDITURA OASTEA DOMNULUI
EDITURA SOPHIA
ALTE EDITURI
Toate categoriile
Nout„Ģi ortodoxe »
<b> Parintele Valerian Grecu. Monahul din livada cu Sfinti </b> <br> Romeo Petrasciuc
Parintele Valerian Grecu. Monahul din livada cu Sfinti
Romeo Petrasciuc

12,00RON
Toate noutaĢile
őn Cur‚nd »
<b> Indumnezeirea maidanului </b> <br> Pr. Constantin Necula </br>
Indumnezeirea maidanului
Pr. Constantin Necula

20,00RON
C„utare
 
Cuvintele c„utate
InformaĢii
Blogul Agnos
Cum comand
Expediere/Plata
Toate categoriile
Vezi Lista completa
ContactaĢi-ne
Pe cine incomodeaza ora de religie? Intre datul legii si darul lui Dumnezeu
Preot Constantin Necula
15,00RON

Dialog cu imposibilul

M-aș bucura, ca preot, ca ortodox și cet√£țean al Rom√Ęniei, s√£ port mereu dialoguri posibile. Cu Invizibilul și cu fratele meu, contemporan, √ģn aceeași bucurie a dragostei dornice s√£ comunice dragoste. Din nefericire, atunci c√Ęnd √ģmi rev√£d fișele de lectur√£ legate de comunicarea cu seculariștii, constat, nu f√£r√£ durere, c√£ sunt √ģn imposibilitate de a comunica g√Ęndurile mele. O zic cu respect, cu drag și responsabilitate. Sunt crescut √ģntr-o vreme a comunismului anilor 1980-1989, √ģn care cultura filozofic√£ și materialist-dialectic√£ m-a educat, cred, pentru a √ģnțelege limita g√Ęndirii atee. Am fost crescut pentru performanț√£ ideologic√£, știu așadar ce-i m√Ęn√£ pe prietenii aceștia ai libert√£ții cu ajutorul unei legislații arificiale. I-am v√£zut cultiv√Ęndu-și atacul la ora de religie √ģn timp, pentru c√£ ceea ce tr√£im acum ține de o h√£rțuire sistemic√£, de ani de zile. Primele voci le-am auzit imediat dup√£ Revoluție, atunci c√Ęnd pentru a combate prezența orei de religie √ģn școal√£ s-a c√£utat, ambițios, identificarea orei acesteia cu ora de… √ģnv√£ț√£m√Ęnt ideologic, renumitul CSP (cunoștiințe social-politice). Ideologizanții vorbeau despre ideologizare. Atunci am greșit, ca societate civil√£ creștin√£, c√£ nu am l√£murit lucrurile atent.
√éntre timp au ap√£rut maeștrii liberei cuget√£ri. √én √ģncercarea de a l√£muri cititorul modern asupra erorii numite √ģn filozofie și logic√£ Post hoc ergo propter hoc (√ģn traducere liber√£: Dup√£ asta, prin urmare fiindc√£ asta), doi autori extrem de √ģn vog√£, propov√£duitorii unei filozofii cu totul aparte, filosdotica, propun o poveste: √én fiecare dimineaț√£ o femeie iese pe teras√£ și strig√£: Fie ca aceast√£ cas√£ s√£ fie ferit√£ de tigri! Dup√£ care intr√£ din nou √ģn cas√£. √én cele din urm√£ am √ģntrebat-o: Ce tot spui asta? Nu exist√£ nici un tigru pe o raz√£ de o mie de kilometri de aici! La care ea a replicat: Vezi? √énseamn√£ c√£ funcționeaz√£!” . Cu alte cuvinte, toat√£ g√£l√£gia secularist√£ pe care a auzim de ceva ani nu are obiect, doar susținere financiar√£ și logistic√£ str√£in√£ de orice dialog. Campaniile de pres√£ din ultima vreme au dovedit susținere și uneori susținere inechitabil√£, cu o serie de jum√£t√£ți de dev√£r care s-au transformat √ģn minciuni penibile. Redacția uni ziar central, care a publicat mereu articole de susținere ale demersurilor seculariste, a uitat s√£ puncteze procentele √ģnscrierii la ora de religie, procentel ale unor cercet√£ri pe care ei √ģnșiși le-au dorit publice, dovedind o jen√£ patologic√£ pentru adev√£r. Pentru c√£ erau √ģn favoarea Bisericii Ortodoxe nu meritau amintite, doar re√ģnc√£lzirea ciorbei de informații diluate, septembrie de septembrie, fiind motiv de reclam√£ rupt√£ de orice deontologie.
Nu, ora de religie nu era o problem√£ care s√£ necesite un referendum național, cu umilirea profesorilor de religie doar pentru c√£ aparțin, prin vocație, și Bisericii. Seculariștii amestec√Ęnd problematica legat√£ de averea Bisericii cu predarea orei de religie știau bine ce fac. √éntr-o țar√£ √ģn care s√£r√£cia este placa de patefon a sute de campanii politice, au aplicat cu nonșalanț√£ maxim√£ o metod√£ politic√£ √ģntr-un mediu √ģn care cer de ani buni depolitizarea. Rapoarte, pe care le-am consemnat ca not√£ de subsol la textul legat de conferința de la Botoșani, din prezentul volum, ne dovedesc ast√£zi unele dedesubturi financiare care ar merita analizate, cu rezerve și cu atenție s√£ nu cobor√Ęm discursul despre copil și dreptul lui inalienabil la preg√£tire sufleteasc√£ la b√Ęrfa de la colțurile gazetelor.
Ceea ce am remarcat drept o constant√£ a discursului ong-istic-secularist ține de rațiunea de a fi a acestor organizații. S-a creat o dogm√£ atee a culpei Bisericii, care viruseaz√£ orice problem√£ din Rom√Ęnia. Suntem slabi economic pentru c√£ suntem ortodocși, deși cercet√£ri efectuate √ģn Elveția, care vizeaz√£ pe termen lung revenirea ț√£rilor din Estul Europei √ģn normalitate economic√£ arat√£ c√£ tr√£im o relansare economic√£ √ģngrijor√£toare pentru aria de consum-producție a unor state europene lipsite de condița de gulag economic √ģn care ne zbatem de zeci de ani. S√£ fi tr√£it oamenii aceștia √ģn alt√£ Rom√Ęnie? S√£ nu fi v√£zut efortul coerent al Bisericii de a dezvolta proiecte de economie social√£, de educație continu√£ ori √ģn favoarea persoanelor defavorizate? Tind s√£ cred c√£ lipsesc prea mult din Țara real√£, de aici și șocurile pe care le au √ģn sondaje. Apoi, a doua culp√£ a Bisericii s-a identificat √ģn ce privește educația, deși cele mai c√£utate școli r√£m√Ęn cele construite pe cultura moral√£ propus√£ de sute de ani de Biseric√£. Am ajuns s√£ fim acuzați, de un psiholog școlar – care √ģmbrac√£ pe r√Ęnd toga psihosociologului, a sexologului, a psihodiagnosticianului comportamental –, inclusiv de faptul c√£ violul de la Vaslui, care a ținut capul de afiș al verii anului 2015, este vina… educației religioase! √éntr-o lume injectat√£ cu bottox media, asist√£m la o dezl√£nțuit√£ critic√£ a rațiunii de a fi a Biseriii: omul √ģndumnezeit. O ciudat√£ iluzie a autorit√£ții √ģnv√£luie experții care vorbesc √ģn numele secularismului. Veți g√£si un text mai larg desprte acest aspect √ģntre articolele care completeaz√£ conferințele. Aș vrea s√£ adaug doar c√£ nimic din produsul final al vorb√£riei multora dintre ei nu-i recomand√£ ca experți. Poziția lor public√£ m√£ duce cu g√Ęndul la o alt√£ √ģnv√£ț√£tur√£ din amintita carte de filosdotic√£. Analiz√Ęnd eroarea de demonstrație numit√£ argumentum ad verecundiam, autorii noștri noteaz√£, fie-mi √ģng√£duit s√£-i citesc foarte larg: „Argumentul derivat din respectul faț√£ de autoritate este unul din preferatele șefului nostru. A cita cuvintele unei autorit√£ți √ģn sprijinul propriei argumentații nu este, √ģn sine, o eroare de ordin logic; opinia specialiștilor constituie dovada legitim√£, al√£turi de altele. Greșit√£ este utilizarea respectului pentru autoritate ca unic√£ modalitate de a-ți confirma spusele, √ģn ciuda dovezilor care atest√£ contrariul”. Și aici adaug√£: „Ted se √ģnt√Ęlnește cu amicul lui, Al, și exclam√£: «Al! Auzisem c√£ ai murit!» «Ba deloc!, r√£spunde amicul, r√Ęz√Ęnd. Dup√£ cum vezi, sunt c√Ęt se poate de viu.» «Imposibil, declar√£ Ted. Cel de la care am auzit e mult mai de √ģncredere dec√Ęt tine»” . F√£r√£ √ģndoial√£ c√£ respectul faț√£ de legislația √ģn vigoare este obligatoriu oric√£rui cet√£țean onest, dar nu este singurul palier √ģn care se poate dezvolta un dialog, mai ales c√Ęnd el este at√Ęt de complex, ca educația copilului. I-am auzit pe experții ong-iști cit√Ęnd din tot soiul de pseudo-cercet√£ri și jen√Ęnd prin minciun√£ adev√£rul, realitatea din școal√£. Provoc√Ęnd un fenomen f√£r√£ precedent √ģn educație, votarea unei materii din trunchiul comun al propunerii educaționale a unei Ț√£ri care așa √ģși redescoper√£ ritmul educațional, cu mari colapsuri de etic√£. Cine este autoritatea legitim√£ √ģn educație? Consiliul pentru Drepturile Omului din cadru Organizației Națiunilor Unite (ONU) a adoptat rezoluția A/HRC/29/L.25, intitulat√£ Protecția familiei. Contribuția familiei la punerea √ģn practic√£ a dreptului la un standard decent de viaț√£ al mebrior s√£i, prin rolul s√£u √ģn educație și realizarea unei dezvolt√£ri durabile susține c√£ „familia este principala responsabil√£ pentru creșterea, protejarea și dezvoltarea copiilor”, dar și c√£ „pentru a se asigura dezvoltarea armonioas√£ a copilului, acesta trebuie s√£ creasc√£ √ģntr-o familie”. Și, mai mult, „familia este grupul fundamental al societ√£ții și mediul natural pentru creșterea și bun√£starea membrilor s√£i, √ģn special al copiilor”. ONU recunoaște familia ca „grupul natural și fundamental al societ√£ții și merit√£ s√£ fie protejat√£ de societate și stat”. Merit√£ s√£ reținem data la care a fost dat√£ rezoluția, 3 iulie 2015. Și s√£ reținem sup√£rarea maxim√£ a grupurilor de LGBT, care socotesc documentul ca un pas √ģnapoi √ģn ceea ce privește… divesitatea de familii existente.
Este greu s√£ porți un dialog ccu oamenii care te desconsider√£ doar pentru c√£ nu ești ca ei. Uneori greșim noi, creștini fiind. Dar alteori ei, prietenii p√£cii și zen-ului social. Un lider al ASUR afirma c√£ prin menținerea orei de religie √ģn școal√£ „problema fundamental√£ este dat√£ de introducerea √ģn școli a unui sistem idiot care atrage idioți și care, la r√Ęndul s√£u, produce generații de idioți”, continu√Ęnd s√£ dezvolte, mai apoi: „creștinismul, stupiditatea și apuc√£turile (e drept, notate cu ghilimele..., n.n.) nu sunt excepții, nu sunt mici erori, ușor corectabile; ele sunt chiar produsul sistemului, la fel cum s√£r√£cia, cenzura și opresiunea au fost emblema comunismului”. Și sunt propozițiile cele mai nevinovate din text . Nici nu-mi trece prin cap s√£ le fac un proces de intenție unor oameni care √ģncearc√£ s√£-și impun√£ punctul de vedere, chiar dac√£ √ģmi afecteaz√£ liniștea personal√£ sau a grupului de credinț√£ din care fac parte, chiar dac√£ forțeaz√£ legea (unul dintre ei are o singur√£ laud√£: sute de procese intentate Ministerului…) și o reinterpreteaz√£ √ģn favoarea celor 1% din concet√£țenii mei. Nu √ģmi √ģng√£dui, ca om al Bisericii, s√£ socotesc nicidecum c√£ e un demers care n-ar fi trebuit f√£cut de c√£tre ei. Dar, ajunge! E prea mult, disperarea nu ține loc de moral√£, iar h√£rțuirea unui coleg √ģn procesul educativ este reprobabil√£. √én perioada de exploatare la maxim a ofensivei √ģmpotriva orei de religie, oameni au fost umiliți, unii și-au pierdut s√£n√£tatea, iar alții au renunțat, v√£z√Ęnd reacția cancelariilor, la a mai profesa. Oameni ca voi, distinșii noștri concet√£țeni atei, oameni care-și iubesc profesiunea și familia, care sunt subiect permanent al atacului ce-l faceți. V-ați v√£zut demersul ca unul √ģmpotriva Ministerului, mi-ați spus asta și v√£ cred. Dar unul dintre voi, √ģmb√£tat de puterea mediatiz√£rii, o spune verde √ģn faț√£ c√£ nu l-ar deranja s√£ vad√£ 6000 de oameni dați afar√£ din serviciu și chiar cu dosar penal. Nu e un pic prea mult, nu este un pic prea cinic pentru a mai fi uman? Sau umanismul nu mai are leg√£tur√£ cu omul?
Este √ģn cartea filosdocților noștri un dialog pe care-l redau: „Joe: Ce c√Ęnt√£reț excepțional, nu-i așa? Dan: Ha! Dac√£ aș avea vocea lui, aș fi și eu excepțional!” √émi este greu s√£ port un dialog cu cei care nu cresc dialogul și-l poart√£ doar spre vendete și calibrare √ģn vedetism. Nu, nu confund credința cu religia, nu m√£ rog la un morcov, cum √ģncerca s√£ glumeasc√£, penibil, distinsul filozof din Buz√£u. Pentru conștiința mea creștin√£ lucrurile sunt limpezi. Nu voiți dialog, ci doar golaveraj media, nu v√£ preg√£tiți niciodat√£ pentru dialog, ci pentru emisia de clișee, nu v√£ st√£ √ģn caracter dialogul, ci declarațiile scurt, ambigue și f√£r√£ substanț√£. M√£rturia creștin√£ este antrenat√£ √ģn astfel de exerciții; uneori pierdem și știm c√£ e vina noastr√£. N-am spus niciodat√£ c√£ nu avem de remediat o serie de conținuturi și comportamnete legate de ora de religie ori viaț√£ pastoral√£. Nu suntem perfecți, slav√£ Domnului! Dar nu ne mai puneți √ģn spate g√Ęnduri ce nu le avem și comportamente √ģnchipuite √ģn alcovul alchimiei voastre comportamentale. Mitropolitul meu, IPS Laurențiu, √ģncheia un text al s√£u astfel: „Suntem recunosc√£tori celor care au pornit aceast√£ ac√ĺiune √ģmpotriva Bisericii c√£ ne-au mobilizat s√£ ne ap√£r√£m cu mai mult√£ ardoare valorile credin√ĺei noastre str√£bune!”
Fie-mi √ģng√£duit s√£ dedic acest volum copiilor rom√Ęni, profesorilor din școala rom√Ęneasc√£ și familiilor care-și cresc cu onestitate pruncii. Și tuturor celor care cred altfel dec√Ęt mine, pentru a putea deschide un dialog acum imposibil. Profesorilor de religie, un g√Ęnd special. De respect și bucuroas√£ rug√£ciune!

Pr. Constantin Necula

Acest produs a fost adaugat la data de Joi 19 Noiembrie, 2015.
IMAGE_BUTTON_REVIEWS
Clientii care au cumparat acest produs, au mai cumparat:
<b>Alegerea Patriarhului - 41 zile ale dezinformarii</b><br> Pr. Constantin Necula,Florian Bichir, Romeo Petrasciuc
Alegerea Patriarhului - 41 zile ale dezinformarii
Pr. Constantin Necula,Florian Bichir, Romeo Petrasciuc
<b> In asteptarea zorilor de luna. Versuri </b> <br> Constantin V. Necula
In asteptarea zorilor de luna. Versuri
Constantin V. Necula
<b> Bucuria insingurarii </b> <br> Pr. Constantin Necula
Bucuria insingurarii
Pr. Constantin Necula
<b> Bucuria credintei. Dialoguri in cetate </b> <br> Pr. Cristian Muntean <br> Pr. Constantin Necula
Bucuria credintei. Dialoguri in cetate
Pr. Cristian Muntean
Pr. Constantin Necula
<b> Botezul in Traditia Patristica </b> <br> Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu
Botezul in Traditia Patristica
Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu
<b>Parintii Bisericii despre sfarsitul lumii</b>
Parintii Bisericii despre sfarsitul lumii
AnunĢuri
discount
Notificari »
IMAGE_BUTTON_NOTIFICATIONSAnunta-ma noutatile la Pe cine incomodeaza ora de religie? Intre datul legii si darul lui Dumnezeu
Preot Constantin Necula
Spune-i unui prieten
 
Spune-i unui prieten despre acest produs.
P„reri »
IMAGE_BUTTON_WRITE_REVIEWScrie o p„rere despre carte!

Copyright © 2020 Agnos - Editura si Librarie
Powered by osCommerce

   


credo.ro