Praznicul Botezului Domnului, sarbatorit in Arhiepiscopia Sibiului
Marţi, 6 ianuarie 2008, de prăznuirea Botezului Domnului, începând cu ora 9.30, la Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” va avea loc Sfânta Liturghie, oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi.
Moment aniversar in Arhiepiscopia Sibiului
156 de ani de apariţie neîntreruptă a publicaţiei “Telegraful Român”
Arhiepiscopia Sibiului sărbătoreşte un eveniment deosebit pentru viaţa bisericească din Ardeal, şi totodată din cuprinsul Patriarhiei Române. Este vorba de aniversarea a 156 de ani de apariţie neîntreruptă pe care i-a împlinit publicaţia Telegraful Român. Se apreciază că nu doar în Transilvania, ci şi în toată ţara şi chiar în sud-estul Europei, „Telegraful Român” se plasează în fruntea listei celor mai longevive organe de presă, cu apariţie neîntreruptă. Astfel la 3 ianuarie 1853 se concretizează eforturile susţinute ale vrednicului de pomenire Mitropolit Andrei Şaguna, care înaintase numeroase petiţii adresate Cancelariei vieneze şi supremului for poliţienesc, în care solicita permisiunea pentru tipărirea unui ziar în limba română care urma să prezinte ştiri politice şi se va ocupa mai pe larg de chestiuni industriale, comerciale şi literare. Nu vor lipsi desigur temele de natură religioasă, de spiritualitate creştină, de organizare şi viaţă bisericească din Transilvania, din Principate, din Europa şi chiar din toată lumea.
„Vine după Mine Cel mai mare decât Mine…”
(Duminica mai înainte de Botezul Domnului – Marcu 1, 1-8)
Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula
Început de an nou în lumea din jurul Bisericii, căci anul bisericesc este marcat – cum bine ştim – la 1 septembrie, după o mai veche şi mai bună rânduială. Şi-n zgomotul sărbătorii, Biserica, prin glasul Evangheliei, cheamă la sărbătoare, la adunare înţeleaptă în jurul Cuvântului lui Dumnezeu. Desigur că nu este uşor. Dar să cerem Domnului luminare şi har ca cele ale Evangheliei să se facă binevestite şi prin noi. Evanghelia Duminicii Dinaintea Botezului Domnului. Fără îndoială, extrem de importantă, pentru că face trecerea dinspre duhul Naşterii lui Iisus Hristos înspre acela al Botezului Său, unul şi acelaşi, şi totuşi altfel. Înălţimea cântării Betleemului, drumul magilor, închinarea păstorilor, toate acestea ne-au comutat la o atmosferă de adâncă bucurie. De data aceasta însă, bucuria se maturizează, creşte întru adevăr. Căci nimic nu-i este neamului omenesc mai drag pentru mântuire decât această evanghelie care discerne dintru început „cine este Cel Care vine întru numele Domnului”.
Textul evangheliei pare a fi concentrat spre Sfântul Ioan Botezătorul. Descrierea acestui purtător de solie cerească, pe care ne-o dă Evanghelia de la Marcu, această lectură evanghelică, rămâne pe retina de icoană a Bisericii, căci mereu, când ne uităm la icoana prăznicar sau la aceea de hram pe iconostasele bisericilor noastre, acest Ioan ne priveşte: îmbrăcat în haine de păr de cămilă, încins cu cingătoare de curea peste brâu, cu faţa ascetică a unui mâncător de acride şi miere sălbatică. Dar totaceastă evanghelie ne descoperă şi de unde înariparea îngerească a Sfântului Înaintemergător. Din această absolută smerenie în cuprinderea misiunii pe care o are dinaintea poporului lui Israel. Căci omul acesta, la care „ieşea toată ţara Iudeii şi ierusalimitenii” nu se lasă furat de vreo demnitate omenească, posibilă ispită în uitarea demnităţii la care Dumnezeu l-a chemat. Altfel spus, cel care spune: „vine după mine Cel mai mare decât mine, Căruia nu sunt vrednic să mă plec să-I dezleg cureaua încălţămintelor Lui” (Marcu 1, 7) oferă poate cea mai minunată icoană a vindecării de „carierism”, de împlinire umană doar de dragul propriului orgoliu, propriei împliniri.
