Ierusalimul cel pământesc şi ceresc – aflat între istorie şi eshatologie

Stelian Gombos Fara comentarii

Ierusalimul cel pământesc şi ceresc – aflat între istorie şi eshatologie

 

Despre relaţia istorie – eshatologie, timp – veşnicie

Istorie – eshatologie

Din perspectiva Ierusalimului, relaţia istorie – eshatologie, se raportează la cele două dimensiuni pe care Cetatea Sntă şi le-a asumat dintru început: Ierusalimul pământesc, istoric, circumscris unui timp şi spaţiu şi Ierusalimul ceresc, eshatologic şi în acelaşi timp veşnic. Ştim cu toţii că istoria este creaţia omului şi că ea reprezintă conexiunea şi interpretarea umanităţii în timp prin care putem înţelege, fenomenologic, o anumită transformare a unui loc – spaţiu. Prin corelarea individului, a persoanei în cadrul comunităţii, pe o perioadă de timp concretă, s-a fundamentat umanitatea creatoare în istorie.[1]

Unul din filosofii români avea să puncteze sensul istoriei gândind evocarea trecutului ca o fiind o transfuzie a sângelui prezent în umbrele trecutului. Tot trecutul, cu urmele arheologice şi cronicile sale, înseamnă o parte din noi, fii ai prezentului.[2] Dacă acceptăm ideea potrvit căreia istoria este cadrul divin în care omul îşi manifestă conştient libertatrea căutării lui Dumnezeu înţelegem şi Ierusalimul din perspectiva istoriei şi a eshatologiei sale. Nici un oraş al lumii nu îmbracă atât de firesc cele două dimensiuni, sfidând temporalitatea prin înveşnicire. Istoria poate fi abordată şi definită ca fiind documentul interpretat al trecutului uman, semnificativ din punct de vedere social, bazat pe datele organizate, adunate şi strcturate prin metoda ştinţifică din surse arheologice, literare ori din surse vii[3]. Definirea istoriei implică mai multe sensuri, pornind de la cel de eveniment real în timp şi spaţiu, ca rezultat al unei activităţi umane[4]. În acest sens istoricul poate descoperi paralele şi similutudini, vizând acelaşi loc în perioade diferite de timp.

Al doilea sens al cuvântului istorie este cuprins în informaţiile cu privire la acel eveniment real, care sunt de obicei indirecte putând să apară sub forma unui document sau obiect legat de acel eveniment. Cum ar fi în cazul nostru, spre exemplu: templul din Ierusalim ori Biserica Sfântului Mormânt.

Citeste mai departe…